Roșu pentru România la investițiile străine și datoria externă
Datele recent publicate de Banca Națională a României (BNR) indică o scădere semnificativă a investițiilor directe ale nerezidenților în România în primele cinci luni din 2026, totalizând doar 2,195 miliarde euro, în comparație cu 2,913 miliarde euro în aceeași perioadă a anului precedent, 2025. Această contracție subliniază o tendință alarmantă și deranjantă pentru economia românească, explicabilă prin contextul economic global, dar și prin aspecte interne care afectează atragerea capitalului străin.
Pe de altă parte, datoria externă totală a crescut cu 2,451 miliarde euro, ajungând la un total de 230,914 miliarde euro. Această evoluție este îngrijorătoare, având în vedere că datoriile externe pe termen lung au crescut la 183,922 miliarde euro, reprezentând 79,6% din total. Comparativ cu finalul anului 2025, soldul datoriilor pe termen lung a crescut cu 2%, în timp ce datorii pe termen scurt s-au diminuat ușor, ajungând la 46,992 miliarde euro.
Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a rămas constant la 6 luni, același nivel cu cel înregistrat la 31 decembrie 2025. De asemenea, rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 15,5% în perioada ianuarie-mai 2026, o scădere față de 18,4% în anul anterior. Această tendință ar putea sugera o ușoară îmbunătățire a gestionării datoriilor pe termen lung, însă riscurile se mențin.
În ceea ce privește balanța de plăți, contul curent a raportat un deficit de 11,425 miliarde euro, în scădere față de 12,075 miliarde euro în perioada ianuarie-mai 2025. În structură, balanța bunurilor a suferit un deficit mai mic cu 536 milioane euro, pe când balanța serviciilor a generat un excedent similar. Totuși, balanța veniturilor primare a suferit un deficit major, crescut cu 146 milioane euro, ceea ce subliniază provocările continue ale economiei românești.
Scăderea investițiilor străine directe cu 25% evidențiază o disfuncționalitate majoră în atragerea capitalului exterior, provocând consecințe financiare profunde. Aceasta poate indica o lipsă de încredere din partea investitorilor, cauzată de instabilități economice sau politice, ceea ce ar putea conduce la o spirală descendentă pentru economia națională, pe termen lung.
