Fermierii români, îngrijorați de prețurile mici la grâu și porumb
Prețul mediu al grâului românesc de panificație a crescut anul acesta față de anul trecut și față de acum doi ani, însă rămâne la un nivel scăzut în context european. Conform datelor Comisiei Europene, tona de grâu de panificație la siloz, în mijlocul mijlocului de transport (DEPSILO), costa în medie, în săptămâna 7-13 septembrie, 186,13 euro în Banat, 186,7 euro în Oltenia și 200,28 euro în Muntenia. Aceste valori sunt cu 0,9%, 8,6% și, respectiv, 17,3% mai mari decât în perioada similară a anului trecut.
Prețul FOB din Constanța, care reflectă valoarea mărfii încărcate la bordul navei, era de 228,64 euro tona, cu 13% mai mare față de anul trecut, după fluctuații săptămânale de la 207 euro tona la începutul lunii august. România se situează astfel pe locul al doilea ca ieftinătate pentru grâul de panificație, după Croația, unde prețul DEPSILO în Zagreb era de 185,8 euro tona, iar cel FOB de 185,8 euro tona. Și Bulgaria are prețuri similare, pornind de la 180 euro tona la Plovdiv (preț DEPROD, la poarta fermei) până la 207 euro tona în Varna (preț DEPROD).
Porumbul românesc, cel mai ieftin din regiune
În ceea ce privește porumbul, prețurile sunt mai mici decât în perioada similară a anului trecut. Media DEPSILO este de 194,9 euro tona în Banat, față de 210 euro tona anul trecut; 187,3 euro tona în Muntenia, față de 194 euro tona în 2025; și 178,5 euro tona în Oltenia, față de 204,3 euro tona în 2025. România este cea mai ieftină piață pentru porumb, cu prețuri apropiate de cele din Bulgaria, unde fermierii vând între 177 euro tona (DEPROD) și 215 euro tona.
Fermierii români se plâng de prețurile mult prea mici în raport cu costurile de producție și întâmpină dificultăți legate de transport, concurând pe aceleași capacități cu Ungaria, care a avut, de asemenea, o producție foarte bună.
Blocaje în lanțul de aprovizionare și lichiditate
Reprezentanții Forumului APPR au transmis că agricultura românească traversează un paradox: recolta există, dar nu circulă; fermierul a produs, dar nu poate vinde; obligațiile față de furnizori, bănci și angajați sunt scadente, însă lichiditatea rămâne blocată în silozuri, în garnituri feroviare care nu sosesc și în decizii care au întârziat.
Potrivit aceleiași surse, există un decalaj între costurile de producție, cu motorina la limita a 11 lei/litru, și prețurile scăzute la recoltă, care erodează lichiditatea necesară campaniei 2026–2027. În plus, fermierii semnalează un blocaj în Portul Constanța care se propagă în întregul lanț din cauza unui deficit de echipaje pentru operarea locomotivelor, a volumului ridicat al mărfurilor ucrainene sau destinate Ucrainei, a nivelului scăzut al Dunării, care transferă presiunea asupra căii ferate, și a absenței oricărei prioritizări coerente a mărfurilor agricole românești.
