CCR analizează sesizarea lui Sorin Grindeanu privind un conflict constituțional între Guvern și Parlament
Curtea Constituțională a României ar putea adopta miercuri o decizie în cazul sesizării formulate de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, care vizează existența unui posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament. Sesizarea are legătură cu emiterea Ordonanței de urgență referitoare la Programul SAFE.
Sorin Grindeanu a solicitat Curții Constituționale să constate existența acestui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern și să stabilească conduita de urmat pentru restabilirea ordinii constituționale.
În sesizare se arată că conflictul este generat de două conduite neconstituționale distincte, dar convergente prin efectele lor, ale Guvernului: adoptarea și transmiterea spre publicare a Ordonanței de urgență nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moțiune de cenzură, la 5 mai 2026, și publicarea acesteia în Monitorul Oficial la 8 mai 2026, de un Guvern care, potrivit art. 110 alin. (4) din Constituție, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea oricărei competențe de legiferare delegată.
Un al doilea aspect invocat este reglementarea prin Ordonanța de urgență nr. 38/2026 a unor soluții legislative care se aflau deja în procedură parlamentară, în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a ședințelor plenului la Camera Deputaților și la Senat. Prin aceasta, susține sesizarea, Guvernul s-a transformat dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, abdicând de la rolul său constituțional și nesocotind obligația de loialitate constituțională față de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a țării.
Conform sesizării, din analiza cronologiei procedurale și a conținutului actelor normative implicate reiese că Guvernul a extins substanțial proiectul inițial al ordonanței de urgență în dimineața zilei de 5 mai, ziua dezbaterii și votării moțiunii de cenzură, prin adăugarea a 12 articole noi.
Expunerea de motive a legii de aprobare recunoaște explicit că „Completările aduse în ședința de Guvern Ordonanței de urgență au fost motivate de importanța și urgența reglementărilor, coroborate cu posibilitatea ca, în ipoteza votării moțiunii de cenzură împotriva Executivului, acesta să nu mai poată emite ordonanțe de urgență pe perioada interimatului”.
În concluzie, apreciază președintele Camerei Deputaților, prin conduita sa Guvernul nu doar că intervine într-un domeniu aflat deja în dezbatere parlamentară, ci anticipează și substituie rezultatul procesului legislativ, diminuând rolul deliberativ al Parlamentului și afectând echilibrul constituțional dintre puterile statului, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție.
