Vulnerabilitatea Energetică a României și a UE în Contextul Scumpirii Energiei
Ultimii ani au adus o creștere semnificativă a costurilor la energie, evidențiind o vulnerabilitate majoră în economia României și a Uniunii Europene: dependența de importurile de combustibili fosili. În România, prețul mediu al energiei electrice a crescut de trei ori față de nivelurile dinaintea pandemiei, un fenomen generat de instabilitatea geopolitică și de diversele șocuri energetice. Specialiștii din cadrul Romanian Economic Monitor (RoEM), un proiect de cercetare al Universității Babeș-Bolyai, subliniază că scăderea costurilor tehnologiilor regenerabile poate transforma tranziția către energia verde într-o oportunitate benefică pentru securitatea energetică și competitivitatea economică a țării.
Factori Impactanți asupra Prețurilor Energietice
Creșterile recente ale prețurilor energetice sunt rezultatul unor factori multipli, inclusiv revenirea cererii post-pandemie, reducerea exporturilor de gaze din Rusia în urma războiului din Ucraina și turbulențele din Orientul Mijlociu. Aceste scumpiri au generat o presiune considerabilă asupra gospodăriilor și companiilor din România și au dus la deficit bugetar, amplificat de măsurile de plafonare a prețurilor energiei. Balázs Markó, cercetător în cadrul RoEM-UBB, afirmă că, dacă fragmentarea geopolitică va continua, piețele energiei și economia globală vor rămâne expuse la volatilitate crescută.
Importanța Autonomiei Energetice
Conform analizei RoEM-UBB, România a importat aproape 5 miliarde de euro în energie în 2025, în timp ce în UE, deficitul energetic a depășit 300 de miliarde de euro. Această dependență face economia vulnerabilă la șocuri externe, precum conflictele internaționale. Rusia, care dispune de ample resurse energetice, poate utiliza această dependență ca un instrument de presiune geopolitică, așa cum s-a întâmplat recent.
Riscurile Geopolitice și Efectele Acestora
Pe fondul acestor evoluții, specialiștii RoEM-UBB consideră că este probabil ca crizele internaționale să persiste, influențând negativ economiile europene, care sunt mai vulnerabile la șocurile energetice decât economiile marilor puteri. De exemplu, un studiu din 2022 indică faptul că încetarea importurilor de energie din Rusia ar putea reduce PIB-ul Germaniei cu 0.5% – 3%, iar efectele pentru România ar putea fi similare, date fiind legăturile economice strânse cu Germania și alte economii din zona euro.
Transiția Energetică – O Soluție Potențială?
Experții sugerează că tranziția energetică către surse regenerabile poate reprezenta o soluție viabilă pentru a diminua dependența și volatilitatea prețurilor. Investițiile în energie verde nu doar că pot reduce costurile pe termen lung, dar și pot consolida securitatea energetică. De exemplu, costurile cu modul fotovoltaic au scăzut dramatic, ceea ce face aceste surse mai atractive. Estimările din România indică prețuri între 35,77 și 45,2 euro/MWh pentru energia solară, fiind concurențiale comparativ cu centralele pe combustibili fosili.
Provocările Asociate cu Tranziția Energetică
România are deja un procent semnificativ de energie regenerabilă în mixul său energetic, dar pentru a accelera tranziția, sunt necesare noi investiții în rețele și capacități de stocare. De asemenea, inovațiile recente în domeniul tehnologiei bateriilor facilitează soluțiile de stocare, reducând impactul intermitenței surselor regenerabile. Cu toate acestea, o infrastructură extinsă este esențială pentru a permite transportul eficient și stabil al energiei.
Concluzie
Tranziția energetică reprezintă o oportunitate crucială pentru România și UE de a-și reduce dependența externă și de a stabiliza prețurile energiei. Cu toate că nu toate dependențele externe vor dispărea, un angajament solid în dezvoltarea rețelelor și a capacităților interne poate fi cheia pentru o economie mai puternică și mai puțin vulnerabilă la crizele externe.
