Viceguvernator BNR: Perspective economice rezervate, posibilă stagflație
Perspectivele economiei românești pentru acest an se mențin rezervate sau chiar în teritoriu negativ, ceea ce ar însemna stagflație, după doi ani cu rate modeste de creștere economică, de 0,9% în 2024 și 0,7% în 2025, susține viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu.
„Economia României traversează în prezent o perioadă dificilă. Incertitudinile din mediul internațional s-au suprapus cu cele generate de situația politică și guvernamentală internă. În acest context, costul deciziilor economice crește, iar prudența și responsabilitatea trebuie să devină criterii esențiale în conduita politicilor economice”, a afirmat oficialul BNR.
Acesta a subliniat că scăderea consumului și output-gap-ul puternic negativ din acest an semnalează tranziția către un nou model de creștere, care să nu mai fie bazat pe deficite și consum, iar investițiile să preia rolul de driver al creșterii economice.
Consolidarea bugetară, necesară și în 2027
În ceea ce privește inflația, Marinescu a arătat că aceasta a intrat recent pe o traiectorie descendentă, prin reducerile ferme din lunile de vară, de circa 4 puncte procentuale, ca efect de bază, de la 10,4% în iunie la 6,2% în august. Prognozele indică o inflație care poate depăși sensibil 6% la sfârșitul anului, cu revenire în intervalul țintei în ultimul trimestru din 2027.
„În planul finanțelor publice, consemnăm reducerea consistentă a deficitului bugetar, însă această performanță bună, obținută în condiții politice dificile, indică totodată nevoia ca procesul de consolidare bugetară să continue, în mod susținut și credibil și în 2027”, a susținut viceguvernatorul BNR.
Potrivit acestuia, datoria publică a depășit nivelul de referință de 60% din PIB, ceea ce se reflectă în creșterea cheltuielilor cu dobânzile, prevăzute la peste 3% din PIB în bugetul anului curent. De asemenea, deficitul balanței comerciale s-a restrâns, dar mult mai lent decât se aștepta, ajustarea survenind îndeosebi ca răspuns la reducerea consumului, nu ca urmare a unei creșteri notabile a exporturilor.
Trei condiții pentru un nou model de creștere
Viceguvernatorul BNR consideră că actualul model de creștere și-a atins limitele, bazat pe competitivitate prin costuri reduse, forță de muncă ieftină, exporturi cu valoare adăugată mică și stimularea consumului. „Avantajul de cost se erodează pe măsură ce veniturile se apropie de media europeană. Este necesară trecerea către un model calitativ de creștere economică, care să sprijine extinderea lanțurilor de producție locale, creșterea productivității muncii și stimularea investițiilor în tehnologii și în capitalul uman”, a subliniat Marinescu.
Prima condiție pentru configurarea noului model o reprezintă sustenabilitatea finanțelor publice și gestionarea responsabilă a bugetului, în special a fondurilor europene. „Proiectele care generează valoare pentru economie sunt cele care reduc costurile de transport și energie, susțin educația și sănătatea, permit firmelor să se extindă, angrenând capitalul privat. Pentru companii, sustenabilitatea finanțelor publice se traduce în predictibilitate”, a explicat acesta.
A doua condiție vizează infrastructura financiară a creșterii economice – capitalizarea, structura finanțării companiilor și disciplina la plată. România are în prezent cel mai redus nivel al intermedierii financiare din Uniune, dar și cel mai mare grad de utilizare a creditului comercial, iar sănătatea financiară a firmelor ține de identificarea unor soluții adecvate la problema subcapitalizării.
A treia condiție se referă la trecerea de la competitivitatea prin cost la cea bazată pe calitatea produselor exportate, pe inovare și tehnologie. „Nu putem râvni la poziții superioare ale economiei românești în lanțurile valorice internaționale dacă nu investim în calitate, inovare și tehnologie”, a subliniat oficialul BNR.
Alegerea dintre ritmuri modeste și reforme
Marinescu susține că România trebuie să aleagă între ritmuri modeste de creștere și realizarea reformelor necesare. „Productivitatea nu este totul, dar pe termen lung este aproape totul. Exact aceasta este alegerea pe care o avem de făcut în prezent. Maturitatea economică la care România a ajuns ne obligă la o evaluare mult mai atentă a direcțiilor și deciziilor de politică economică. Întrebarea relevantă nu mai este cât de repede putem crește, ci cum putem construi acum pentru a crește sustenabil în viitor”, a adăugat viceguvernatorul BNR.
Acesta și-a exprimat speranța că perioada de incertitudine guvernamentală se va încheia curând, cu revenirea la predictibilitate, pentru ca eforturile de consolidare de până în prezent să faciliteze sustenabilitatea financiară și creșterea economică.