Concordia: Inflația a atins vârful în luna mai și a început o scădere rapidă. Estimare de 6% pe final de an
Inflația din România pare să fi trecut de punctul de maximă dificultate. În iunie 2026, rata anuală a fost de 10,4%, în scădere ușoară față de cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, de 10,9% înregistrat în luna mai. Analizele efectuate de Confederația Patronală Concordia sugerează că acesta a fost vârful, iar în a doua jumătate a anului se preconizează o inversare a trendului, indicând că cea mai grea parte a situației economice a rămas în urmă.
Serviciile au rămas motorul principal al inflației, având o contribuție de 2,8 puncte procentuale la rata anuală la sfârșitul lunii iunie 2026. Peste acestea, gazele, electricitatea și energia termică au contribuit cu 2,3 puncte procentuale, iar alimentele continuă să se confrunte cu provocări semnificative, ceea ce denotă faptul că fenomenul inflaționist s-a înrădăcinat profund în economia românească. Această dinamică s-a amplificat, începând din martie, cu o creștere rapidă a contribuției carburanților, cauzată de contextul geopolitic complex generat de războiul din Iran.
Odată ce efectele majorărilor de taxe și ale creșterii prețurilor la energie și carburanți încep să dispară, se estimează că inflația din România va scădea rapid în lunile iulie și august, atingând niveluri în jurul a 7%. Aceasta ar reprezenta o ușurare semnificativă pentru economie și ar putea restabili încrederea consumatorilor.
Până la finalul anului, previziunile indică o rată anuală de aproximativ 6%, aproape de ținta de 5,5% stabilită de Banca Națională a României. Adoptarea unui astfel de nivel de inflație ar putea aduce mai multă încredere și predictibilitate în economie și ar putea deschide calea discuțiilor privind posibile reduceri ale dobânzii de politică monetară din partea BNR. Această inflație ancorată la niveluri mai joase ar facilita, de asemenea, scăderea costurilor de finanțare atât pentru populație, cât și pentru firme, oferind un impuls crucial creditării și investițiilor, în special pentru IMM-uri, care adesea se confruntă cu dificultăți în accesarea finanțării externe la costuri mai reduse.
Inflația cu două cifre a afectat veniturile în mod semnificativ, venind mai repede decât au reușit acestea să crească. Din ianuarie 2025, salariile românilor au crescut într-un ritm mai lent comparativ cu prețurile, iar această discrepanță a dus la o erodare constantă a puterii de cumpărare, fenomen resimțit cu acuitate în aprilie 2026. Această situație a condus la o pierdere de aproximativ 10% din puterea de cumpărare pentru un român cu salariul mediu.
Efectul acestei erodări se reflectă direct în vânzările cu amănuntul, care au scăzut față de anul anterior încă din august 2025, iar declinul a continuat să se accentueze în 2026. Cu mai puțină încredere și mai puțini bani în buzunar, se conturează o ecuație simplă ce conduce la o diminuare a consumului.
Sectorul privat resimte această presiune economică în mod direct: companiile care depind de consumul populației se confruntă cu dificultăți majore. „Creșterile de prețuri și de taxe din ultimul an au afectat semnificativ cererea în sectoare vitale ale economiei, cum ar fi producția de mobilă, comerțul, HoReCa și imobiliarele. Încetinirea inflației și reinstaurarea încrederii sunt cruciale pentru reluarea activității în aceste sectoare și pentru salvarea creșterii economice a României, asigurând totodată locuri de muncă”, a declarat Iulian Lolea, economist șef al Confederației Patronale Concordia.
Previziunile sugerează o scădere semnificativă a inflației în lunile iulie și august, cu semnale care indică o continuare a acestui trend până la finalul anului. Se estimează că inflația ar putea ajunge în jurul valorii de 7% la sfârșitul lunii august și se va apropia de 6% în decembrie. Această domolire a presiunii asupra prețurilor va contribui la restabilirea încrederii românilor și va stimula consumul de bunuri și servicii.
Anul 2025 a fost marcat de creșteri semnificative atât ale salariilor, cât și ale prețurilor, având ca efect imediat majorările de TVA și accize, care s-au răsfrânt asupra prețurilor bunurilor și serviciilor. Eliminarea facilităților fiscale în sectoarele construcțiilor, IT și agricultură a condus la diminuarea salariilor din aceste domenii sau a afectat viitoarele majorări ale acestora.
În anul 2026, dinamicile salariale par să scape de povara noilor taxe, iar perspectivele indică posibile creșteri mai apropiate de rata inflației prognozate. O veste pozitivă este că puterea de cumpărare a românilor ar putea cel puțin să se mențină, dacă nu chiar să crească ușor. Aceste semnale optimiste, combinate cu deblocarea crizei politice și implementarea unor măsuri de redresare economică, ar trebui să ofere economiei românești robustețe în a doua jumătate a lui 2026 și începutul lui 2027.
Toate afacerile care depind de consumul intern au suferit grav în această perioadă, iar detensionarea situației economice este vitală pentru a reda încrederea și cererea de bunuri și servicii locale. Scăderea inflației și revenirea creșterilor salariilor reale sunt aspecte cheie pentru a ne readuce pe o traiectorie de creștere. În ciuda acestor semnale pozitive, economia românească rămâne vulnerabilă și este nevoie să continuăm reformele, să investim în infrastructură și să asigurăm predictibilitate fiscal-bugetară. Reducerea deficitului bugetar în viitor trebuie realizată prin îmbunătățirea colectării și diminuarea inechităților existente.
