Home Analize & OpiniiBRM: România, șanse la statutul de super-putere energetică

BRM: România, șanse la statutul de super-putere energetică

by M Daniela
BRM: România, șanse la statutul de super-putere energetică

Șeful BRM: Reliberalizarea pieței de gaze și gazele din Marea Neagră, șansa României de a deveni un hub energetic

Reliberalizarea pieței de gaze, reluarea programului de tipul „gas release” și extragerea gazelor din Marea Neagră ar putea reprezenta șansa României de a deveni o piață reprezentativă, un hub energetic, a declarat luni președintele Adunării Generale a Acționarilor Bursei Române de Mărfuri, Septimiu Stoica, în cadrul Forumului Gazelor Naturale.

Acesta a susținut că prețurile pe piață trebuie să se formeze liber, să fie liberalizate.

„De-a lungul acestor ani, ani mulți de când particip la aceste conferințe, am încercat ca ele, cel puțin din partea noastră, să nu fie monologuri asupra a ceea ce am făcut și ceea ce vrem să facem, ci și cumva să discutăm, între ghilimele și colocvial, și probleme. Am vrea ca piața românească să însemne ceva, să nu fie ceea ce în mod obișnuit se înțelege prin faptul că se fac tranzacții. Este prea puțin. O piață face mult mai mult decât a face tranzacție. O piață descoperă prețul, descoperă prețul actual, descoperă prețul viitor. Pentru aceasta, ar trebui ca o piață să fie piață. De ce nu este piață în România? Pentru că îi lipsește, cel puțin pe gaze, caracteristica fundamentală, aceea a liberalizării. O piață trebuie să fie liberă. Prețurile se formează liber. Dacă prețurile nu se formează liber, aceea este doar, cum să spun, poreclită piață”, a afirmat el.

În opinia reprezentantului BRM, în piața de energie, nu numai pe gaze, dar și la electricitate, din cauza conjuncturii și a crizelor economice și politice, „s-a dezvoltat și a prins viață acest oximoron care se cheamă piață reglementată”.

„Dar reglementată nu în sensul normal al reglementării, adică al existenței unor reguli care să asigure transparență, concurență egală, acces la informații și lucruri de genul acesta, ci o piață în sensul că prețurile sunt impuse administrativ. Ori, în situația asta, nu numai că băltim, că e o pseudopiață, dar ne înnămolim în ea și ne mințim an de an – de ajunge și la vecini – că vom avea o piață. Nu, nu așa avem o piață. Noi vedem, cel puțin coborând astfel în meandrele concretului, piața de gaze naturale, ca să o avem, piață de tip bursier, ca să conteze cu adevărat, măcar cu câteva măsuri. În primul rând, 1 aprilie 2027 să însemne din nou reliberalizarea pieței, să depășim protecțiile acestea cu care amânăm de la an la an, pe mandatele mai lungi sau mai scurte ale câte unei echipe politice, teama de ce se va întâmpla cu această liberalizare. Să asigurăm protecția celor vulnerabili, care sunt vulnerabili, iar în rest să funcționeze piața ca atare”, a subliniat Septimiu Stoica.

În plus, ar trebui reluat programul de gas release, fie și la procentul minim de 20%.

„Și, dacă s-ar putea, să fie reluat programul de gas release, fie și la procentul minim, să zicem, de 20%, dacă nu 30-40%. Asta, împreună cu activarea gazelor de la Marea Neagră, ar putea să fie șansa noastră să devenim o piață reprezentativă, să devenim acel hub. La nu știu câte conferințe, de nu știu câți ani a fost visat și numit acel hub ca atare. A devenit un fel de obsesie națională, dar este și obositor și ineficient dacă doar vorbim despre el. Însă, dacă am asigura condițiile acestea, în condițiile în care avem un rol privilegiat pe aceste gaze naturale – e o resursă cu care într-adevăr putem defila, câte țări din Uniunea Europeană sunt și producătoare de gaz? Noi avem și vânzători, și cumpărători reali. Pentru noi nu e ca în alte părți, în care piața înseamnă agregarea ordinelor de cumpărare pentru a obține astfel prețuri mai bune. Noi putem chiar realmente asigura vânzări și cumpărări concurențiale. Iar a fi un hub energetic pe gaze naturale… cred că avem puține domenii în care ne putem lăuda că am lua prim planul în sfârșit și nu, eu știu, la niște competiții sportive sau la talentele unor contemporani ai noștri, ci ca societate, pentru care, în sfârșit, istoria economică se construiește și nu suntem luați astfel de valuri, de capriciile naturii, de cât crește sau scade Dunărea și lucruri de genul acesta”, a adăugat Stoica.

You may also like

Leave a Comment