Paul Krugman avertizează că Franța ar putea intra într-o criză a datoriei publice
Economistul american Paul Krugman, laureat al Premiului Nobel pentru Economie, avertizează că Franța riscă să intre într-o criză a datoriei publice și ar putea deveni prea mare pentru ca Banca Centrală Europeană să o poată salva, în contextul creșterii costurilor de împrumut și al dificultăților politice privind adoptarea bugetului pentru 2027.
Într-o analiză publicată joi pe platforma Substack, Krugman a susținut că Franța se află pe o traiectorie fiscală nesustenabilă, caracterizată de deficite bugetare ridicate, o datorie publică importantă în raport cu PIB-ul și costuri tot mai mari pentru plata dobânzilor. Economistul consideră că una dintre problemele structurale ale țării este incapacitatea de a adapta vârsta de pensionare, pe care o apreciază drept relativ scăzută, la îmbătrânirea populației.
„Dependența Franței de euro face ușor de imaginat cum această pierdere a încrederii s-ar putea transforma într-o criză gravă. Am văzut acest scenariu în perioada 2009-2012, mai întâi în Grecia, apoi în Portugalia, Spania și Italia”, a scris Krugman, referindu-se la criza datoriilor suverane din zona euro.
Potrivit acestuia, o asemenea criză poate începe atunci când investitorii încetează să mai cumpere obligațiunile unui stat, provocând creșterea dobânzilor și amplificând temerile privind incapacitatea guvernului de a-și rambursa datoriile. Retragerile de capital accentuează ulterior presiunile asupra finanțării publice, alimentând un cerc vicios.
Krugman a amintit că intervenția BCE din 2012, când președintele de atunci, Mario Draghi, a promis că instituția va face tot ceea ce este necesar pentru protejarea monedei euro, a fost posibilă și datorită măsurilor ample de reducere a cheltuielilor adoptate de statele sud-europene. În cazul Franței, o eventuală operațiune de salvare ar fi extrem de costisitoare pentru BCE și ar genera controverse politice majore, în condițiile în care țara continuă, potrivit economistului, să se îndepărteze de disciplina fiscală.
„Franța ar putea să fi trecut de la statutul de prea mare pentru a fi lăsată să se prăbușească la cel de prea mare pentru a fi salvată”, a avertizat Krugman, apreciind că o criză a datoriei franceze ar putea provoca diviziuni profunde în Europa.
Avertismentul vine în condițiile în care randamentul obligațiunilor guvernamentale franceze cu scadența la zece ani a atins cel mai ridicat nivel din 2002, pe fondul îngrijorărilor investitorilor privind deficitul bugetar și instabilitatea politică. Premierul Sebastien Lecornu încearcă să obțină aprobarea unui buget pentru 2027 care prevede ajustări fiscale de zeci de miliarde de dolari, într-un parlament fragmentat și în contextul protestelor studențești împotriva subfinanțării educației.
Fostul președinte al BCE Jean-Claude Trichet a declarat vineri pentru CNBC că guvernul și parlamentul francez trebuie să ajungă la un compromis credibil pentru reducerea deficitului și restabilirea încrederii piețelor. „Responsabilitatea revine guvernului și parlamentului francez, iar acestea au o muncă dificilă de făcut”, a afirmat Trichet, care a condus BCE între 2004 și 2011.
Acesta a precizat că zona euro dispune de mai multe instrumente pentru gestionarea eventualelor turbulențe financiare, inclusiv Mecanismul European de Stabilitate și Instrumentul pentru Protejarea Transmisiei Politicii Monetare (TPI) al BCE. TPI, aprobat în 2022 și neutilizat până în prezent, permite intervenții pe piețele obligațiunilor pentru a contracara evoluțiile dezordonate care amenință transmiterea politicii monetare în zona euro. Activarea sa este însă condiționată de respectarea unor criterii de eligibilitate fiscală și economică.
Trichet a subliniat că o intervenție ar presupune ca autoritățile franceze să solicite sprijin, lucru pe care guvernul de la Paris susține în prezent că nu îl consideră necesar. Fostul oficial a cerut tuturor forțelor politice franceze să dea dovadă de responsabilitate, în pofida divergențelor accentuate de apropierea alegerilor prezidențiale din 2027.
Potrivit lui Trichet, autoritățile trebuie să demonstreze că pot adopta măsuri bugetare credibile, aceasta fiind una dintre condițiile pentru eventuala activare a TPI. „Mai întâi trebuie să te ajuți singur, pentru că nu putem reuși dacă nu îi convingi pe participanții la piață, pe investitori și pe cei care economisesc că ești credibil”, a declarat fostul președinte al BCE, invocând experiența crizei datoriilor suverane din zona euro.
