Italia reduce mii de posturi din educație pe fondul scăderii natalității
Guvernul italian a aprobat un proiect de buget care prevede reducerea numărului de cadre didactice și de personal auxiliar din școli, ca urmare a scăderii drastice a natalității, care a dus la o diminuare a numărului de elevi. Decizia a declanșat proteste din partea sindicatelor, a directorilor de școli și a partidelor de opoziție.
„Declinul demografic este real, este o problemă foarte serioasă. Dar nu poate fi folosit ca scuză pentru a slăbi și mai mult sistemul public de educație”, a declarat Mario Rusconi, din cadrul asociației Anp a directorilor de școli.
Proiectul de buget aprobat de guvern săptămâna trecută prevede o reducere cu 4.925 a numărului de posturi didactice și cu 2.049 a celor nedidactice, începând cu anul școlar 2027-2028. De asemenea, documentul introduce un plafon de 75% de înlocuire a personalului care se pensionează, ceea ce, conform estimărilor Guvernului, ar urma să aducă economii de 336 de milioane de euro în 2027-2028.
Măsurile se adaugă tăierilor anterioare din legea bugetului pe 2025, care a redus numărul personalului didactic cu 5.660 de posturi începând cu 2025-2026, și cu 2.174 pentru personalul nedidactic începând din 2026-2027.
Italia se confruntă cu una dintre cele mai grave crize demografice din Europa, cu repercusiuni inevitabile asupra populației școlare. Numărul elevilor din clasele primare și secundare a scăzut de la 8,4 milioane în 2017-2018 la 7,7 milioane în 2024-2025, potrivit datelor oficiale.
„Declinul efectivelor școlare ar trebui să reprezinte o oportunitate de a reduce dimensiunea claselor și de a îmbunătăți calitatea educației. În schimb, tăierile de posturi continuă, ceea ce agravează dificultățile unui sistem deja împovărat de locuri de muncă precare”, a declarat sindicatul UIL.
Guvernul de dreapta condus de premierul Giorgia Meloni dispune de o marjă redusă pentru cheltuieli suplimentare din cauza constrângerilor impuse de plafoanele UE privind deficitul bugetar, precum și de creșterea considerabilă a costurilor la energie, care pun presiune pe o economie cu creștere lentă și au dus inflația la 5,6% în luna octombrie.
Executivul, care se pregătește pentru alegerile de anul viitor, se confruntă și cu proteste de stradă generate de criza costului vieții, care în unele cazuri au degenerat în violențe și au fost impulsionate, parțial, de elevi și studenți care cer investiții suplimentare în școli și universități.
