EdF accelerează planul de adaptare climatică după pierderi record de producție nucleară
Compania franceză EdF, cel mai mare producător de energie electrică din surse nucleare din Europa, își va accelera planul de adaptare la schimbările climatice pentru parcul său de reactoare, după ce temperaturile extreme din această vară au provocat perturbări-record la centralele nucleare din Franța. Anunțul a fost făcut de Xavier Ursat, director în cadrul EdF, în marja unui eveniment de presă organizat la laboratorul de cercetare al companiei.
„Vom accelera calendarul programului ADAPT. Vara aceasta ne-am descurcat bine, dar ne-a arătat că trebuie să accelerăm”, a declarat Ursat. Peste jumătate din energia electrică a Franței provine din centrale nucleare care folosesc apa râurilor sau a estuarelor pentru răcire, ceea ce le face vulnerabile la temperaturile ridicate și la debitele scăzute ale cursurilor de apă.
Pierderi de peste 13 TWh din cauza restricțiilor de mediu
Parcul nuclear al EdF s-a confruntat anul acesta cu restricții de mediu la un nivel de peste patru ori mai mare decât recordul anterior, iar până la 7 octombrie s-au pierdut peste 13 TWh de energie electrică nelivrată. Unele reactoare sunt în continuare afectate de nivelul scăzut al râurilor. Multe dintre unitățile afectate de valurile de căldură returnează în râuri cea mai mare parte a apei folosite la răcire, la o temperatură ușor mai ridicată, ceea ce declanșează restricții de mediu.
Accelerarea programului de adaptare ar presupune costuri inițiale mai mari și ar necesita modificări ale calendarului de mentenanță a unităților nucleare ale companiei. Planurile de adaptare prevăd adăugarea unor turnuri de răcire care folosesc aerul pentru a răci un mic debit de apă evacuată din sistemul principal, astfel încât apa să fie returnată în râu la o temperatură mai scăzută.
Costuri estimate la 500 de milioane de euro pentru fiecare reactor
Curtea de Conturi a Franței estimase anterior la 500 de milioane de euro costul instalării unor noi turnuri de răcire pentru fiecare reactor. Această sumă reprezintă o parte importantă din bugetul de adaptare de 8,7 miliarde de euro, prezentat de EdF în iunie. Compania planifică și alte măsuri de adaptare la schimbările climatice, inclusiv bazine de evacuare menite să reducă temperatura apei râurilor în timpul valurilor de căldură.
Franța este, de departe, cel mai mare producător de energie nucleară din Uniunea Europeană, asigurând peste jumătate din producția totală a blocului comunitar, iar EdF este operatorul principal care gestionează parcul nuclear al țării. Compania operează o flotă formată din 57 de reactoare nucleare, în 19 centrale nucleare, cu o capacitate instalată totală de aproape 63 GW.
România, afectată de debitul scăzut al Dunării
În România, Nuclearelectrica estimează, în propunerea de rectificare a bugetului pe acest an, publicată pe site la 15 octombrie, că ambele unități nucleare ale centralei de la Cernavodă vor fi repornite la 1 noiembrie. Ambele unități de la Cernavodă, de 700 MW fiecare, cele mai mari grupuri generatoare din sistemul energetic românesc, sunt acum oprite ca urmare a debitului mic al Dunării, care nu mai asigură apa de răcire suficientă.
Grupurile au mai fost oprite, programat sau neprogramat, în acest an – în primele șase luni s-au adunat aproximativ 1.800 de ore de nefuncționare, pe lângă situația de după luna iulie. Unitatea 1 s-a oprit programat pentru mentenanță în mai și a fost reconectată la Sistemul Energetic Național abia la începutul lui iulie. Trei săptămâni mai târziu a fost din nou oprită din cauza debitului mic al Dunării și de atunci nu a mai fost repornită. Unitatea 2 a fost oprită pentru trei săptămâni și jumătate în mai, ca urmare a unei avarii, a funcționat apoi până la 13 august, când a fost oprită controlat din cauza debitului mic al Dunării. De atunci, România nu mai beneficiază de aportul energiei nucleare.
