De ce o autostradă care ar trebui construită în 4 ani se finalizează în 10 ani?
Cezar Șerban, directorul general al proiectantului ADURO, explică că unul dintre motivele principale pentru întârzierile semnificative în construcția autostrăzilor, dar și a altor proiecte de amploare, este calitatea slabă a documentației tehnice. Acesta subliniază că, în România, este frecvent întâlnită practica licitațiilor câștigate cu oferte de 20% din valoarea maximă a proiectului, ceea ce duce, în cele mai multe cazuri, la blocaje și costuri suplimentare. Astfel, multe investiții se află în stadiu de stagnare, afectând toată infrastructura din țară.
Cauze și soluții pentru problema proiectării
Șerban atrage atenția că piața de proiectare se confruntă cu două mari tipologii de practici necorespunzătoare. Primul tip este reprezentat de proiectanți care nu efectuează vizite la fața locului și nu realizează studii geologice, ponta mai fiind pe utilizarea inteligenței artificiale pentru a economisi timp și costuri. Al doilea tip se referă la firmele care licitează la prețuri extrem de reduse, iar după câteva luni de la câștigarea contractului solicită creșteri de valoare a acestora, ceea ce duce la neajunsuri majore în procesul de execuție.
Problema criteriilor de selecție în licitații
În opinia lui Cezar Șerban, strategia actuală a statului de a merge pe principiul „scump la tărâțe, ieftin la făină” este total ineficientă. El subliniază că nu se poate aștepta ca proiecte complexe, cu valori depășind 100 de milioane de euro, să fie realizate pe baza unor proiecte tehnice ieftine. Acestea nu pot asigura calitate în execuție, deoarece proiectanții nu sunt familiarizați cu specificitățile terenului, ceea ce conduce, în final, la complicații în timpul execuției.
Apelează la decidenți pentru schimbări
Șerban face apel la decidenții politici să repună pe agenda de lucru modificarea legislației referitoare la derularea licitațiilor publice. El sugerează implementarea unui sistem diferit de evaluare, bazat nu doar pe preț, ci și pe rezultatele anterioare ale proiectanților. De asemenea, propune un sistem de bonus-malus care să încurajeze calitatea și să penalizeze firmele care nu respectă standardele de execuție.
Un registru al proiectanților ca soluție
Printre soluțiile avansate de ADURO se numără crearea unui registru în care proiectanții să demonstreze competențele necesare, experiența relevantă și respectarea licențelor pentru executarea proiectelor. Aceasta este o practică deja eficientă în alte țări membre UE și ar putea fi aplicată cu succes și în România.
Impactul calității proiectelor asupra economiei
Șerban avertizează că calitatea deficitară a proiectelor reflectă, de fapt, asupra economiei și asupra condițiilor de viață ale cetățenilor. Proiectele incomplete sau prost realizate, cum ar fi spitalele sau autostrăzile, îngreunează nu doar procedurile administrative, ci și dezvoltarea infrastructurii esențiale pentru evoluția societății românești. Se estimează că proiectarea ar trebui să constituie doar 5% din valoarea totală a investiției, asigurând astfel resurse suficiente pentru studii geotehnice temeinice și execuție de calitate.
Concluzii privind necesitatea unui cadru legislativ corect
Așadar, Cezar Șerban concluzionează că este esențial ca România să adopte un cadru legislativ care să sprijine calitatea și creativitatea în domeniul construcțiilor. Aceast lucru nu numai că ar conduce la o îmbunătățire a infrastructurii, dar ar și permite firmelor românești, cum este ADURO, să se desfășoare într-un mediu favorabil, având șanse mai mari de succes pe piața de profil.
