Băncile centrale ignoră oferta fără precedent a FED
Băncile centrale din întreaga lume continuă să achiziționeze aur în pofida creșterii dobânzilor la obligațiunile de stat ale Statelor Unite, care au atins acum pragul de 5%. Această tendință este evidentă în prima parte a anului 2026, când băncile centrale au cumpărat aproximativ 250 de tone de aur. Estimările arată că această cifră ar putea ajunge la 900 de tone până la sfârșitul anului, conform specialiștilor de la Tavex România.
Evoluția pieței aurului în 2026
Piața aurului a trecut prin două etape în prima jumătate a anului 2026. Primele trei luni s-au caracterizat printr-o cerere investitională crescută, reflectând o trend pozitiv continuu din anii anteriori. Totuși, în trimestrul al doilea, prețurile aurului au cunoscut o corecție, iar unii investitori au fost precauți, așteptând semnale mai clare privind direcția pieței.
Randamentele obligațiunilor și influența asupra aurului
Deși obligațiunile de Trezorerie cu maturitate pe 30 de ani oferă randamente de aproximativ 5,1%, acest lucru nu a reușit să schimbe tendința de acumulare a aurului de către băncile centrale. Inflația din Statele Unite se cifrează la 3,8%, astfel încât randamentul real se ridică la aproximativ 1,3%. În mod tradițional, aceste randamente ar trebui să descurajeze cererea de aur, însă incertitudinile geopolitice continue au susținut achizițiile.
Strategia de diversificare a rezervelor
Printre cei mai activi cumpărători de aur se numără China, Polonia și India, care au hotărât să-și mărească constant rezervele în aur. Aceste acțiuni sunt parte dintr-o strategie mai largă de diversificare a rezervelor și reducere a dependenței față de activele denominate în dolari. Conform unui raport recent al Băncii Centrale Europene, la finalul anului 2025, 27% din rezervele băncilor centrale erau constituite din aur, o creștere semnificativă de șapte puncte procentuale față de anul anterior.
Impactul geopolitic asupra pieței aurului
Achizițiile de aur de către băncile centrale sunt influențate de situația geopolitică actuală, în special de evenimentele din 2022, când Statele Unite au înghețat rezervele suverane ale Rusiei. Aceasta a generat o conștientizare a riscurilor asociate cu activele deținute în sisteme financiare externe, iar aurul a fost tot mai mult văzut ca o protecție împotriva inflației și a riscurilor macroeconomice.
Pretul aurului și cererea continuă
Prețul aurului a fluctuat în jurul valorii de 4.500 de dolari pe uncie troy, cu 1.000 de dolari mai puțin decât maximul atins în ianuarie 2026, dar cu un dublu față de aceeași perioadă din 2024. Totodată, îngrijorările legate de riscurile geopolitice și nivelurile mari ale datoriilor suverane continuă să susțină cererea pentru metalul prețios. Conflictul din Golful Persic și închiderea Strâmtorii Ormuz au provocat o creștere a prețului petrolului, forțând unele state să-și lichideze rezervele.
Perspectivele de viitor ale pieței aurului
În concluzie, cererea constantă pentru aur este văzută ca un element esențial în menținerea unui trend ascendent pe termen lung al metalelor prețioase. Băncile centrale, prin achizițiile lor continue, subliniază nevoia de protecție și stabilitate într-un context internațional din ce în ce mai volatil, contrar tendințelor de profit pe termen scurt.
