Ludovic Orban își arată sprijinul pentru Bolojan în contextul recesiunii tehnice
Fostul premier și actual președinte al partidului Forța Dreptei, Ludovic Orban, a luat o poziție publică clară în sprijinul lui Bolojan, subliniind că recesiunea tehnică anunțată de Institutul Național de Statistică (INS) nu ar trebui să genereze panică. Orban susține că această recesiune nu este rezultat al acțiunilor recente ale Guvernului Bolojan, ci este efectul unui trend descendent care durează de patru ani. Această afirmație a fost făcută în cadrul unei postări pe rețelele sociale, unde a subliniat gravitatea situației deja existente.
Orban a explicat că problemele economice au început să se adâncească încă din perioada guvernării Ciucă și Ciolacu, cei doi foști prim-miniștri fiind responsabili de o scădere semnificativă a creșterii economice. De exemplu, a evidențiat că Guvernul Ciucă a redus creșterea de la 5,7% în 2021 la 4,1% în 2022, iar această tendință descendentă a continuat și în anul 2023, când economia a crescut cu doar 2%. Aceștia au fost substituți în funcție, fiecare conducând timp de șase luni, dar rezultatele economice au fost negative pe toată durata mandatului lor.
În continuare, Orban a menționat că în 2024, sub conducerea lui Ciolacu, creșterea a scăzut până la 0,9%, deși acesta a încercat să impulsioneze economia prin cheltuieli masive, generând un deficit bugetar de 9,3%. La finalul anului 2025, estimările arătau o creștere economică de doar 0,6% și, în opinia lui Orban, aceste date reflectă o gestionare necorespunzătoare a economiei.
Orban a adăugat că măsurile aplicate de guvernele anterioare, precum creșterea taxelor și impozitelor, au dus la o diminuare a apetitului pentru investiții, afectând afacerile private și având un impact negativ asupra producției industriale. Aceasta a condus la o scădere a absorbției fondurilor europene, la creșterea deficitului comercial și de cont curent, precum și la o inflație ridicată, cu valori de 13,8% în 2022 și 10,4% în 2023.
Deși a exprimat sprijinul pentru Bolojan, Orban a precizat că nu este de acord cu toate măsurile adoptate de Guvern, dar recunoaște intenția clară a acestuia de a corecta situația economică. El a menționat că Bolojan a preluat conducerea Guvernului într-un context extrem de dificil, când România se confrunta cu o amenințare de retrogradare din partea agențiilor de rating, care putea provoca o criză economică severă.
Orban a subliniat că, deși recesiunea tehnică anunțată de INS poate genera neliniște, aceasta reprezintă o continuare a trendului negativ care persistă de patru ani. De asemenea, a evidențiat că efectele negative au fost exacerbate de măsurile fiscala restrictive și de o atitudine de consumul scăzut, incluzând și factori psihologici care afectează percepția populației asupra economiei.
Privind spre viitor, Orban a exprimat o opinie optimistă cu privire la potențialul de creștere economică al României, menționând că investițiile străine încep să revină, iar rata de absorție a fondurilor europene s-a îmbunătățit semnificativ. El a încheiat spunând că, dacă Guvernul reușește să implementeze măsurile de restructurare administrativă și să adopte un buget realist, anul 2026 ar putea fi marcat de o creștere economică mai mare decât cea estimată actualmente.
