România are nevoie de un plan de țară pentru piața de capital
Piața de capital traversează o perioadă în care rolul său în economie devine mai important decât oricând. Accesul la capital și capacitatea de a-l direcționa către economie devin elemente esențiale pentru competitivitate.
Europa trebuie să își regândească modelul de creștere și competitivitate. Companiile au nevoie de investiții pentru a ține pasul cu transformările tehnologice și pentru a răspunde provocărilor din energie și securitate. Resursele publice nu pot acoperi singure acest necesar.
Progrese și provocări
În ultimul an au fost înregistrate progrese: o Contraparte Centrală autorizată, o Piață de Creștere autorizată și un cadru de reglementare modernizat. Însă adevărata întrebare este ce urmează.
Rapoartele Draghi și Letta au evidențiat decalajul tehnologic, scăderea productivității, reducerea forței de muncă și dificultatea de a mobiliza capital. Economia europeană devine vulnerabilă când depinde de furnizori, tehnologii sau resurse din afara Europei. Inovarea, energia și securitatea au nevoie de capital privat mobilizat mai eficient.
Capitolul României
Pentru România, piața de capital trebuie să fie o prioritate strategică. Bursa de Valori București a făcut progrese, iar promovarea la statutul de piață emergentă în evaluările MSCI poate atrage capital internațional. Nu este suficientă o piață care funcționează, ci este nevoie de una mai profundă, mai lichidă, cu mai mulți investitori și companii listate.
România are nevoie de un plan de țară pentru piața de capital și de un răspuns clar: vrem doar o piață care să reflecte economia sau una care să contribuie activ la dezvoltarea ei? Dacă răspunsul este da, atunci trebuie construită consecvent o strategie.
Capacitatea instituțională a ASF
Prea multe decizii au fost luate fără evaluarea efectului asupra capacității instituționale. Soluțiile de avarie au devenit reguli, iar restricțiile administrative au afectat misiunea instituției. Capacitatea de supraveghere a piețelor a scăzut cu aproximativ 50%, iar blocajele instituționale riscă să lase supravegherea fără instrumentele necesare.
Nu putem supraveghea piețele de mâine cu structuri gândite pentru realitățile de ieri. Este nevoie de un profil adaptat noilor riscuri, de mecanisme eficiente și de o structură instituțională flexibilă.
Concluzii
România și Europa trebuie să treacă la o acțiune strategică, nu una pompieristică. Este nevoie de o piață de capital care transformă resursele în investiții, investițiile dezvoltă companiile, iar companiile puternice generează competitivitate. Capitalul privat trebuie mobilizat, regulile simplificate și predictibile, iar instituțiile consolidate.
Obiectivul este clar: o piață de capital românească mai lichidă, mai competitivă și mai bine integrată în piața europeană, capabilă să mobilizeze capitalul necesar dezvoltării economiei românești.
