Inteligența artificială poate ajunge să consume 3% din energia electrică a întregii planete, avertizează ONU
Conform unui raport recent al Organizației Națiunilor Unite (ONU), se estimează că până în anul 2030, consumul de energie asociat tehnologiilor de inteligență artificială (AI) ar putea ajunge la 3% din totalul electricității globale. Aceasta ar avea drept consecință producerea de emisii de carbon echivalente cu cele generate de Regatul Unit, în timp ce cerințele de apă pentru răcirea sistemelor de AI ar depăși cu mult volumul anual necesar pentru a asigura apa potabilă pentru întreaga populație a globului.
ONU avertizează că, contrar unei idei populare conform căreia modelele de AI vor deveni mai eficiente și vor necesita mai puțină energie în viitor, această gândire este înșelătoare. Raportul subliniază existența „paradoxului Jevons”, un principiu economic care afirmă că îmbunătățirea eficienței energetice nu conduce la o reducere a consumului total, ci dimpotrivă, la o creștere a acestuia. Acest fenomen a fost observat de economistul William Stanley Jevons în epopeea cărbunelui din Anglia secolului al XIX-lea, unde sporirea eficienței a dus la costuri mai mici și, astfel, la o utilizare mai extinsă a resursei.
Pe măsură ce modelele de AI devin din ce în ce mai accesibile și mai atrăgătoare, se preconizează că acest lucru va stimula noi aplicații și un volum crescând de utilizare, ceea ce va anula eventual economiile realizate prin progresele în eficiență. În lumina acestor provocări, raportul propune o foaie de parcurs pentru utilizarea responsabilă a tehnologiilor AI, bazată pe principii de transparență, eficiență prin proiectare, echitate, justiție și responsabilitate pe întreaga durată de viață a sistemelor de inteligență artificială.
Anul trecut, consumul energetic al centrelor de date era deja comparabil cu cel al Arabiei Saudite, o țară care se poziționează pe locul 11 în lume în topul marilor consumatori de energie. Dacă proiecțiile se adeveresc, iar utilizarea energiei electrice se dublează până în 2030, amprenta de carbon generată va necesita crearea a aproximativ 6,7 miliarde de copaci în decurs de zece ani pentru a compensa această cerere. De asemenea, centrele de date ar putea consuma 9,3 trilioane de litri de apă și ar necesita o suprafață de teren de aproape zece ori mai mare decât cea a orașului Mexico City.
Raportul nu se limitează doar la analiza utilizării resurselor, ci evidențiază și inechitățile structurale prezente în cadrul accelerării dezvoltării AI. În prezent, doar 32 de națiuni dispun de infrastructură cloud dedicată AI, iar 90% din această capacitate se află în mâinile Statelor Unite și Chinei. Aceasta contribuie la creșterea decalajului digital între țările care dezvoltă și administrează tehnologiile de inteligență artificială și cele care le consumă, lăsându-le pe acestea din urmă să suporte o povară disproporționată din perspectiva impactului asupra mediului, generate de extracția mineralelor și deșeurile electronice.
Amprenta operațională a inteligenței artificiale este influențată de utilizarea și modul în care este folosită. Aceasta acoperă toate sarcinile pe care le realizează modelele AI, inclusiv generarea de text, coduri, imagini și videoclipuri, fiecare dintre acestea necesitând niveluri diferite de resurse computaționale. De asemenea, alegerea modelului specific are un impact semnificativ asupra costurilor energetice și asupra amprentei de mediu.
În concluzie, raportul subliniază necesitatea unei guvernanțe integrate pe întreg lanțul de valoare al inteligenței artificiale, de la aprovizionarea cu minerale până la reciclare și eliminare. Este esențial să adoptăm o abordare care să combine capabilitățile tehnologice cu responsabilitatea față de mediu, având în vedere nu doar beneficiile pe care AI le poate aduce, ci și protecția mediului natural. Aceasta ar implica transparență în raportarea datelor de mediu, integrând cerințele de utilizare a AI în strategia climatică și energetică globală. Inteligența artificială responsabilă se dovedește a fi esențială pe măsură ce națiunile continuă să adopte aceste tehnologii în sectoare publice și guvernamentale.
