Vin noi creșteri de taxe? Cum dispar investițiile din cauza datoriei statului – Ce spune Leonardo Badea, numărul doi din BNR
Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României, abordează, într-o analiză detaliată, situația îngrijorătoare a datoriei în creștere a României, corelând-o cu necesitatea stringentă de consolidare fiscală. Potrivit lui Badea, nu doar suma totală a datoriei este problema, ci mai ales interacțiunea acesteia cu alte probleme structurale ale economiei, care reprezintă o amenințare reală, capabilă să elimine sursele de finanțare pentru economie. Expertul subliniază faptul că serviciul datoriei a început să concureze direct cu resursele destinate investițiilor productive.
„În absența unei transformări a bazei de producție, care să separe creșterea economică de importuri, suntem expuși riscului de a rămâne blocați într-un cerc vicios: dobânzile mari restricționează investițiile, ceea ce limitează potențialul de creștere pe viitor.”, afirmă Badea. El subliniază faptul că prioritatea esențială este reducerea primei de risc printr-o consolidare fiscală plauzibilă, unică strategie capabilă să reducă costul de refinanțare al stocului actual de datorie. În plus, schimbarea modelului de creștere economică necesită reorientarea resurselor, trecând de la consum la investiții în sectoare cu o valoare adăugată superioară.
Utilizarea eficientă a fondurilor europene și reformele legate de aderarea României la OCDE sunt considerate de Badea ca fiind instrumentele fundamentale pentru a transforma economia dintr-una bazată pe costuri reduse ale muncii într-una bazată pe productivitate și reziliență. Acesta face apel la responsabilitate fiscală în condițiile în care datoria publică, corelată cu inflația și o consolidare fiscală precară, generează o fragilitate economică semnificativă.
Badea explică faptul că stabilitatea pe termen lung a economiei nu depinde doar de magnitudinea datoriilor, ci și de dinamica delicată a diferențialului între costul real al finanțării (r) și rata de creștere a economiei (g). Aceast discriminator r-g funcționează ca un multiplicator silențios al poverii fiscale. „Atunci când economia crește mai rapid decât costul împrumuturilor, datoria poate fi deci diluată în PIB. Totuși, acest avantaj nu este garantat, ci reprezintă un echilibru fragil, rapid erodat de inflație și volatilitatea piețelor financiare.”, afirmă el.
Badea subliniază că, în pofida rolului semnificativ jucat de instituțiile financiare locale în finanțarea deficitului, fenomenul de saturare a acestora a determinat un accentuare a atenției către piețele internaționale, prin emisiuni de Eurobonduri. „Sursele externe sunt acum principalele motoare de finanțare pentru deficit, cu emisiuni nete care ajung la un nivel record de 82 miliarde lei pe an.”
Conform analizei, utilizarea piețelor externe permite un management al datoriilor mai eficient, prin scadențe mai lungi, care atenuează riscul de refinanțare pe termen scurt, însă acest lucru sporește dependența economiei de starea de spirit a investitorilor globali și riscurile valutare. Pivotarea către piețele externe este esențială, dată fiind intensificarea relației de interdependență dintre datoria suverană și bilanțurile băncilor locale, într-un context în care capacitatea de economisire internă este limitată.
Menținerea conectivității pe piețele externe rămâne crucială pentru a evita o absorbție excesivă a lichidității de pe piața locală. Deși se preconizează o ușoară scădere a necesarului de finanțare externă în 2026, acest mecanism rămâne un pilon esențial pentru a contracara efectele deficitelor ridicate și costurile scăzute ale creditului în moneda națională.
Astfel, orientarea strategică către Eurobonduri nu este doar o măsură de oportunitate, ci o obligație de responsabilitate macroprudențială, asigurându-se că deficitul public nu anulează eforturile de dezinflație coordonate de către banca centrală.
