Prognoza economică pentru România în 2026 și 2027
Potrivit expertului Adolfo Laurenti, economist-șef al Visa, anul 2026 se preconizează a fi marcat de ajustări dificile pentru economia românească, fără perspective clare de creștere rapidă. Contra unei medii europene mai stabile, România intră în acest an cu un consumator mai vulnerabil, iar prognoza sugerează că PIB-ul ar putea crește cu aproximativ 2,8% în 2027, ceea ce ar putea indica o reluare lentă a unei creșteri structurale.
O caracteristică semnificativă a acestui context economic este faptul că românii recurg din ce în ce mai mult la cardurile de credit pentru a-și susține veniturile în scădere. Aceasta nu reflectă o tendință sănătoasă, deoarece utilizarea creditului nu semnalează o revenire economică, ci mai mult o metodă de gestionare a șocurilor financiare cauzate de scăderea veniturilor reale și de inflația ridicată, care se menține aproape de 10%.
Impactul plăților digitale și consumului
În ciuda scăderii generale a consumului, plățile digitale, în special cele realizate prin carduri de credit, continuă să se manifeste ca un segment cu potențial de creștere. Laurenti subliniază că utilizarea creditului pentru cheltuieli esențiale, cum ar fi alimentele și utilitățile, evidențiază o adaptare la presiunea economică. Aceasta este o formă de „consumption smoothing”, în care consumatorii încearcă să își echilibreze cheltuielile în fața incertitudinilor economice, adesea recurgând la soluții de creditare pe termen scurt.
În plus, plățile de debit se află sub presiune, iar revenirea la acest tip de plată va fi un semn crucial de stabilizare economică. Anul 2026 va fi perceput ca o perioadă de tranziție, în special în prima parte a anului, cu așteptări de îmbunătățire gradată spre sfârșitul lui.
Condițiile economice și comportamentul consumatorilor
La nivel european, consumatorii par a fi în situații de stabilitate relativă, neobservându-se fluctuații drastice în cheltuieli. În schimb, România urmează o traiectorie distinctă, cu o stagnare a dinamicii cheltuielilor, afectată de inflație și scăderea veniturilor, ceea ce generează o deteriorare a încrederii consumatorilor.
Se observă o tendință de utilizare mai frecventă a cardurilor de credit comparativ cu plățile din venituri curente, ceea ce poate indica o strategie defensivă în fața constrângerilor financiare. Laurenti explică faptul că acest comportament trebuie să fie atrasă de o monitorizare atentă a riscurilor economice și a utilizării responsabile a creditului.
Perspective pentru viitor
Deteriorarea încrederii consumatorilor îngreunează și mai mult progresele economice, ducând la o prudență mai mare în cheltuieli. Consumatorii români tind să fie mai restricționați, concentrându-se pe bunuri și servicii esențiale și postponând achizițiile geopolitice semnificative. În această lumină, numărul tranzacțiilor rămâne constant, dar creșterea valorică îi face să fie totuși fragilă.
Realizând o evaluare a acestui context, experții accentuează că revenirea susținută a plăților de debit va semnala o ameliorare a recesiunii consumului. Este de așteptat ca stabilizarea veniturilor reale și reluarea cheltuielilor să paveze calea către o normalizare a economiei românești, cu așteptări mai favorabile în 2027, atunci când se estimează o creștere mai constantă și vizibilă a PIB-ului la 2,8%.
