PNRR SE ÎNCHIDE! ECONOMIȘTII CRED CĂ URMĂTORUL MOTOR DE CREȘTERE ECONOMICĂ VA FI ENERGIA DACĂ STATUL NU VA MAI „FURA” PROFITUL
În urma încheierii programului PNRR, România se confruntă cu provocarea de a-și găsi un nou model de creștere economică. Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, subliniază că sectorul energetic ar putea juca un rol crucial în acest demers, cu condiția ca guvernul să nu mai confiste întreg profitul generat de companiile din domeniu. Este esențial ca o parte din aceste câștiguri să fie reinvestite în infrastructura energetică națională pentru a stimula dezvoltarea economică.
RESTRUCTURAREA MODEULUI ECONOMIC ÎN ROMÂNIA
Conform estimărilor, după moartea programului PNRR, termenul limită pentru depunerea cererilor de plată finale către Comisia Europeană este 31 decembrie 2026, ceea ce face ca absorbția eficientă a fondurilor europene să fie o prioritate. Cu toate acestea, Codîrlașu este pesimist cu privire la capacitatea României de a absorbi toate fondurile disponibile, dar exprimă optimism că banii europeni vor rămâne disponibili în continuare. Totuși, economistul avertizează că România trebuie să își regândească radical strategia de creștere, din cauza datoriilor publice și a deficitului bugetar care nu mai pot susține modelul economic actual.
ENERGIA – CHEIA CREȘTERII ECONOMICE
Codîrlașu consideră că sectorul energetic reprezintă o oportunitate semnificativă pentru redresarea economiei. El afirmă că România se confruntă cu cele mai mari prețuri la energie din Uniunea Europeană, ceea ce afectează grav producția industrială. Deși statul beneficiază pe termen scurt de aceste prețuri ridicate, pe termen lung aceasta poate duce la distrugerea producției interne. Totodată, el subliniază importanța investițiilor în inteligența artificială, care depind de disponibilitatea energiei, argumentând că fără energie accesibilă, nu vor exista investiții în acest sector dinamic.
INFRASTRUCTURA – UN ALT PILON AL CREȘTERII ECONOMICE
Un alt punct discutat de Radu Crăciun, vicepreședinte al Asociației Administratorilor Independenți, este importanța parteneriatelor public-private pentru investițiile în infrastructură. Chiar și după încheierea PNRR, România va continua să beneficieze de finanțări din diverse surse europene, în special prin programele care vizează coeziunea, agricultura și industrializarea. Cu toate acestea, Crăciun sugerează că România ar trebui să se pregătească pentru o tranziție de la statutul de beneficiar la cel de contributor net la bugetul Uniunii Europene, ceea ce va necesita o reformare a strategiilor de finanțare publică.
CAPITALUL PRIVAT – MOTORUL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII
După cum indică Crăciun, România trebuie să sublinieze importanța colaborării cu investitorii instituționali care pot susține proiectele de infrastructură. El menționează că fondurile de pensii private din România reprezintă resurse importante pentru acest tip de investiții. De asemenea, sugerează că dezvoltarea accelerată a Băncii de Investiții și Dezvoltare ar putea atrage și alți investitori din sectorul privat, contribuind astfel la o infrastructură durabilă și eficientă care să sprijine creșterea economică.
