Chisăliță: Importurile pot salva deficitul de energie într-un scenariu regional favorabil, după oprirea de la Cernavodă
România se confruntă cu o provocare majoră după ce, începând de joi, centrala nucleară de la Cernavodă nu va mai produce energie. Potrivit analizei realizate de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), soluția ar putea veni dinspre importurile de energie, însă acest lucru este condiționat de un context regional favorabil. Oprirea ambelor unități de la Cernavodă va elimina din sistem aproximativ 1.400 MW, iar România va fi obligată să se bazeze pe energia importată de la vecini, care, din păcate, se confruntă și ei cu probleme similare, precum seceta și reducerile de producție la energia nucleară și cea hidroelectrică.
Chisăliță estimează că, în următoarele trei săptămâni, România va trebui să se descurce fără capacitățile de producție oferite de centrala nucleară, ceea ce va afecta grav consumul. Consumul maxim estimat de Transelectrica pentru această perioadă este de aproximativ 7.300 MWh/h, cu prospectul ca, în perioada caniculară din 4 până în 9 august, acesta să atingă valori de până la 8.000 MWh/h. Totuși, în condiții de absență a vântului și cu producția hidro redusă, deficitul de energie ar putea depăși capacitățile normale de import.
Pentru a face față acestei situații, Chisăliță subliniază că este esențial ca liniile de interconexiune să fie capabile să transporte eficient energia, totodată având în vedere că România depinde de disponibilitatea energie provenite din Bulgaria, Ungaria și Serbia. Bulgaria, cu cele aproape 2.000 MW nucleari de la centrala Kozlodui, ar putea fi un partener important, dar riscurile sunt crescute, întrucât exporturile către România nu sunt garantate, având în vedere că Bulgaria și alte țări se confruntă, de asemenea, cu probleme de producție.
Ungaria, pe de altă parte, se află într-o situație paradoxală, având capacitate de transport, dar insuficiență energetică, ceea ce limitează opțiunile de import pentru România. Deteriorarea producției la centrala nucleară de la Paks, cu cel puțin una din unități oprită, va reduce semnificativ energia disponibilă pentru export. În plus, Chisăliță avertizează că, în cazul în care vor mai apărea opriri de unități de producție, Ungaria s-ar putea transforma într-un importator mai degrabă decât un furnizor pentru România.
Serbia, deși poate oferi energie, este o sursă vulnerabilă, cu producția hidro de la Djerdap/Porțile de Fier coborând la aproximativ o treime din normă și având probleme de aprovizionare, ceea ce limitează serios capacitatea sa de a furniza resurse energetice stabile.
În termeni de prețuri, Chisăliță prezice o explozie a tarifelor pe piața energiei, estimând că prețul energiei la ora 12:00 va fi de aproximativ 63,3 lei/MWh, iar seara acesta ar putea ajunge la 1.604 lei/MWh. În condiții adverse, cum ar fi limitările de export din Bulgaria sau pierderile suplimentare de capacitate din Ungaria, prețurile medii s-ar putea ridica și mai mult, spre 1.400-1.600 lei/MWh.
Chisăliță concluzionează că România poate acoperi necesarul de energie în urma opririi reactoarelor de la Cernavodă doar dacă se îndeplinesc anumite condiții critice: Bulgaria să mențină operarea unităților nucleare, Ungaria să nu piardă mai mult de un reactor, consumul să rămână stabil în jurul valorii de 7.000-7.300 MWh, iar capacitățile interne să funcționeze la maxim. În prezent, situația nu este una disperată, dar pierderea suplimentară a capacităților din Bulgaria sau Ungaria ar putea transforma o simplă problemă de preț într-o problemă de adecvare și securitate energetică pentru România.
Nuclearelectrica a emis un comunicat conform căruia Unitatea 2 va fi oprită controlat din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării, confirmând astfel anxietățile exprimate de specialiști în ceea ce privește viabilitatea aprovizionării cu energie în această perioadă critică.
