Ce spun cele mai recente decizii ANAF despre riscurile legate de prețurile de transfer?
Recent, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat date relevante privind controalele fiscale, evidențiind că prețurile de transfer continuă să fie o zonă de risc fiscal semnificativ pentru companiile care efectuează tranzacții intra-grup, chiar și pentru cele care dispun de dosare de prețuri de transfer elaborate la timp. Experiența arată că, de cele mai multe ori, simpla existență a acestui dosar nu este suficientă pentru a preveni imposibilitatea achitării unor taxe suplimentare în urma unor controale fiscale. De exemplu, în ultimele 12 luni, inspectorii ANAF au analizat tranzacții intra-grup cu o valoare totală de peste 199 miliarde lei, stabilind obligații fiscale aditionale în valoare de aproximativ 655 milioane lei.
Din această sumă, peste 386 milioane lei reprezintă impozit pe profit suplimentar, în timp ce aproape jumătate, adică 46% (179 milioane lei), provine din ajustările efectuate la prețurile de transfer. Aceste cifre subliniază nu numai povara fiscală crescândă, ci și necesitatea ca firmele să își reevalueze profilul de risc în ceea ce privește tranzacțiile intra-grup. Autoritățile fiscale nu se limitează doar la verificarea existenței dosarului de prețuri de transfer; ele examinează cu atenție coerența între documentația prezentată și realitatea operațională care include funcțiile asumate, activele folosite, riscurile luate, precum și justificarea economică pentru tranziții.
De ce pierd companiile controalele pe prețuri de transfer, deși au dosarul pregătit?
Controalele se concentrează adesea pe o întrebare esențială: există o aliniere între modelul de business descris în documentație și modul real în care compania operează? Un exemplu frecvent este cel al distribuitorilor cu risc limitat, care conform politicilor de grup ar trebui să aibă un profil de risc scăzut și să fie remunerați prin marje moderate. Totuși, în practică, aceste entități pot negocia condiții comerciale importante, gestiona relații cu clienți sau stabili praguri comerciale, ceea ce poate modifica semnificativ profilul funcțional.
Este esențial ca aceste activități să fie reflectate clar în dosarul de prețuri de transfer, pentru a evita interpretări greșite în timpul verificărilor. Această problemă nu se limitează la un singur sector, întâlnindu-se frecvent și în industria auto, unde companiile pot joaca roluri variate și complexe care necesită ajustări în documentație, cum ar fi optimizarea proceselor de producție sau relațiile cu furnizorii locali. Cu toate acestea, schimbările condițiilor economice, cum ar fi volatilitatea costurilor, aduc în discuție cine suportă efectiv impactul acestor fluctuații.
Compania este pe pierdere sau înregistrează marje reduse – risc automat de prețuri de transfer?
Pierderea sau marjele foarte scăzute de profit nu indică întotdeauna probleme legate de prețurile de transfer. Totuși, o explicație solidă a acestor pierderi trebuie să fie susținută de date concrete, care să coreleze evoluția economică cu profilul funcțional al companiei. O pierdere poate fi argumentată mai ușor într-o entitate care își asumă riscuri comerciale semnificative, întrucât o societate cu risc limitat ar trebui să justificare clar variațiile negative din veniturile sale.
Această interconectare între evenimentele economice și rezultatele financiare devine crucială în cadrul unei inspecții fiscale. Cu cât compania reușește să demonstreze această legătură, cu atât mai puternică va fi poziția ei în fața autorităților fiscale.
Serviciile intra-grup rămân una dintre cele mai sensibile zone de control
Mulți contribuabili consideră că dacă dispun de un dosar de prețuri de transfer corespunzător, nu mai trebuie să se îngrijoreze cu privire la serviciile intra-grup. Cu toate acestea, trebuie dovedit că beneficul acestor servicii este concret și că au fost prestate efectiv. Documentele standard și contractele generice nu sunt suficiente pentru a satisface cerințele autorităților fiscale.
În practică, inspectorii caută dovezi clare, cum ar fi e-mailuri relevante, minute ale întâlnirilor și documentele efectiv utilizate la nivel local. Problema apare adesea din lipsa clarității standardelor: întrebări precum câtă documentație este necesară sau cum se poate dovedi beneficiul strategic valid pot provoca dificultăți în interpretare.
Astfel, companiile ar trebui să efectueze evaluări periodice asupra serviciilor intra-grup, astfel încât să fie pregătite să răspundă rapid și eficient la eventualele controale ANAF. Este important ca profilul funcțional să reflecte activitatea desfășurată în prezent și să existe documente clare care să justifice beneficiul acestor servicii.
În contextul în care aproape jumătate din impozitul pe profit suplimentar stabilit în urma controalelor ANAF provine din ajustări de prețuri de transfer, pregătirea pentru o eventuală inspecție fiscală este esențială și trebuie să înceapă cu mult înainte de a primi notificarea de control.
Material de opinie de Adelina Bobe, Senior Manager, Prețuri de Transfer, Deloitte România
