România are nevoie de un model economic bazat pe producție și exporturi competitive
România trebuie să își schimbe modelul economic care a supra-îndatorat țara și să se orienteze spre producție, procesare, investiții și exporturi competitive, în loc să acumuleze dezechilibre și să finanțeze consumul prin datorie. Concluzia apare într-o analiză a președintelui Pactului Național pentru Agricultură și Dezvoltare Durabilă (PNADD), Nicu Vasile.
Potrivit analizei, mandatul noului guvern trebuie să fie un moment de cotitură pentru economia națională: mai puține importuri care adâncesc dependența economică, mai puțină presiune din datorii și mai multă valoare adăugată creată și reinvestită în România. Modelul administrării deficitelor prin majorări de taxe și noi împrumuturi pentru acoperirea dezechilibrelor a ajuns la limită.
Guvernul ar trebui să realizeze o analiză detaliată a importurilor, pe categorii de produse, pentru a identifica domeniile în care investițiile interne pot reduce dependența externă și pot crea valoare adăugată. Succesul unui guvern nu trebuie măsurat doar în taxe colectate și cheltuieli reduse, ci în capacitatea economiei de a produce mai mult, de a crea locuri de muncă productive și de a genera prosperitate.
Deficitul comercial a depășit 22 de miliarde de euro în opt luni
Datele oficiale arată că România avea, în primele opt luni ale acestui an, un deficit comercial de 22,44 miliarde de euro, exporturile de bunuri fiind de aproximativ 65,83 miliarde de euro, iar importurile de 88,27 miliarde de euro. Valoarea bunurilor importate a depășit-o pe cea a bunurilor exportate cu peste 22 de miliarde de euro în numai opt luni.
Potrivit analizei, nu toate importurile pot fi înlocuite și nici nu ar fi economic justificat acest lucru, iar economia modernă depinde de schimburi internaționale, tehnologii, materii prime și componente importate. Problema apare atunci când România nu valorifică suficient oportunitățile de producție competitivă și de procesare a resurselor proprii.
Obiectivul indicat este simplu: să importăm ceea ce nu putem produce competitiv, să producem ceea ce putem realiza eficient și să exportăm mai multe produse cu valoare adăugată.
Datoria externă a ajuns la 238 de miliarde de euro
La 31 august 2026, datoria externă totală a României a ajuns la aproximativ 238,08 miliarde de euro, în creștere cu 7,45 miliarde de euro față de sfârșitul anului 2025. Împrumuturile destinate investițiilor productive pot contribui la creșterea capacității economiei, în timp ce dependența de finanțare pentru susținerea consumului, fără o creștere corespunzătoare a producției și productivității, poate amplifica vulnerabilitățile.
În perioada ianuarie-august 2026, investițiile directe ale nerezidenților au însumat aproximativ 2,12 miliarde de euro, față de 5,66 miliarde de euro în perioada similară a anului precedent.
Agricultura, conectată la industria alimentară și la exporturile procesate
Agricultura este unul dintre domeniile în care România poate valorifica mai bine resursele proprii și poate dezvolta lanțuri economice cu valoare adăugată ridicată, însă producția agricolă nu trebuie să se oprească la recoltarea și comercializarea materiilor prime.
Analiza menționează necesitatea unor investiții în depozitarea și condiționarea cerealelor, fabrici de procesare a cerealelor și oleaginoaselor, industria cărnii și a produselor lactate, procesarea fructelor și legumelor, industria alimentară și producția de ingrediente, irigații și infrastructura de gestionare a apei, energie competitivă pentru ferme și fabrici, cercetare agricolă, genetică și digitalizare, precum și în logistică, distribuție și acces la piețele de export.
Dacă producem materii prime, dar nu dezvoltăm suficient capacitățile de procesare, o parte importantă din valoarea economică potențială se creează în alte țări, arată analiza. De aceea, agricultura trebuie conectată la industria alimentară, cercetare, energie, transporturi și educație profesională, iar de la câmp la raft valoarea trebuie creată în cât mai mare măsură în România.
Prioritățile noului guvern trebuie să fie reducerea dependenței de împrumuturi, dezvoltarea producției naționale și crearea condițiilor pentru reinvestirea unei părți mai mari din valoarea generată în România, prin competitivitate, investiții, predictibilitate și dezvoltare productivă.
