Cognizant România: cinci schimbări care redefinesc dezvoltarea de software în era AI
Inteligența artificială devine infrastructură de business, iar dezvoltarea de software se transformă odată cu ea. Cognizant România, unul dintre cele mai mari centre tehnologice ale grupului în Europa de Est, cu peste 2.500 de angajați în București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara și Baia Mare, a prezentat cinci concluzii extrase din proiecte reale pentru clienți din banking, sănătate, asigurări, retail și producție, în cadrul Programmers’ Week 2026, desfășurat între 21 și 25 septembrie.
Direcția comună este clară: munca umană nu dispare, ci se remodelează. Oamenii petrec mai puțin timp scriind cod repetitiv și mai mult proiectând soluții, definind reguli și validând rezultate. „Modelul clasic din serviciile software s-a construit pe efort: oameni, ore, capacitate. Modelul spre care ne îndreptăm se construiește pe rezultat”, declară Mihai Constandiș, Country Manager & Head of Romania Studios. El subliniază că AI amplifică potențialul uman, nu îl înlocuiește: anul trecut compania a angajat global aproximativ 20.000 de absolvenți, iar în 2026 numărul va fi mai mare.
AI propune, oamenii decid
AI poate analiza o cerință și propune un plan, dar planul trebuie aprobat de un coleg înainte de prima linie de cod. O sarcină este finalizată când trece testele definite inițial, nu când agentul declară că a terminat. Aprobarea umană se cere acolo unde consecințele sunt greu de anulat, de exemplu când un agent scrie într-un sistem extern sau modifică o ramură protejată de cod.
Agenți specializați, nu un asistent generalist
Un singur asistent care rezolvă tot, de la analiză la testare, produce rezultate greu de verificat. Soluția care funcționează împarte munca în pași mici, fiecare cu un agent dedicat, cu acces doar la instrumentele necesare. Echipele din România au construit astfel un set de instrumente intern, cu specialiști pentru identificarea erorilor, revizuirea codului, testare unitară și documentație, iar un coordonator stabilește ordinea pașilor și oprește fluxul unde e nevoie de decizie umană.
Contextul contează mai mult decât promptul
Progresul vine din informația pusă la dispoziția AI: standardele echipei, șabloanele, documentația, regulile de business și istoricul codului. Echipele Cognizant din România au creat GenAI Toolkit, care organizează informația pe straturi – reguli generale, standarde ale companiei, reguli specifice limbajului, reguli de proiect și preferințele fiecărui coleg. Măsurătorile interne arată îmbunătățiri semnificative ale eficienței și reducerea rezultatelor nerelevante în detectarea deficiențelor.
Încrederea se construiește prin inginerie
Diferența dintre prototip și produs are patru componente: fundamentare în datele organizației, limite clare, evaluare și capacitatea de a observa. Într-un proiect de banking, calitatea a fost măsurată pe trei niveluri, inclusiv rata de halucinație și verificarea în timp real a fiecărui răspuns. În testarea automată, fiecare eșec primește o categorie și un scor de încredere, iar revizuirea este realizată de un alt model, cu context separat. Această arhitectură răspunde cerințelor de supraveghere umană din reglementări precum AI Act.
Rolurile se extind, nu dispar
Business analyst, product owner, project manager și QA se mută de la livrabile la rezultate, judecată și guvernanță. AI excelează în prototipare, redactare de specificații și generare de teste, în timp ce oamenii definesc problema, indicatorii de performanță și compromisurile strategice. Criteriile de acceptare pentru funcționalități AI se formulează în intervale și reguli, nu în termeni de corect sau greșit. Timpul economisit nu înseamnă automat valoare creată, ci spațiu pentru a crea valoare.
