Leonardo Badea propune „decalajul lui Azazel”, un concept pentru evaluarea riscurilor inteligenței artificiale
Prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Leonardo Badea, lansează un nou concept cu aplicabilitate în economie și în alte domenii: „decalajul lui Azazel”. Acesta pornește de la o veche poveste religioasă și urmărește să evalueze pericolul ca inteligența artificială să scape de sub controlul uman.
Analiza sa vine într-un moment în care preocuparea față de dezvoltarea AI într-un ritm mult mai alert decât capacitatea de înțelegere, supraveghere și control a omului a devenit una dintre marile probleme ale lumii. În acest context, oficialul BNR încearcă să evalueze riscul ca „scenariul Terminator” să devină realitate, pornind de la Cartea lui Enoh, o scriere religioasă legendată în care apare îngerul decăzut Azazel, cel care dezvăluie omului cunoștințele interzise de Dumnezeu și, în final, creează haos.
„Într-un registru mai larg, esența poveștii induce o problemă morală: cum putem folosi o nouă tehnologie pentru a crea o lume mai bună? Faptul că reușim să dezvoltăm instrumente care ne oferă mai multă putere nu înseamnă că avem în mod automat și înțelepciunea necesară în utilizarea lor. Cartea lui Enoh aparține unei lumi ancestrale, dar miturile supraviețuiesc și arată tensiuni umane care reapar în contexte istorice diferite. Contextul introducerii inteligenței artificiale pe scară largă în viitorul apropiat, precum și al modificărilor inerente evocă similitudini cu problema inițială din acest mit istoric, respectiv cât de pregătită este societatea pentru salturi majore în cunoaștere și cum va reacționa”, notează Badea.
O asimetrie între viteza tehnologiei și capacitatea de control
În continuare, prim-viceguvernatorul trece la o analiză detaliată în termeni științifici, în care formulează noul concept. „În acest sens, decalajul Azazel poate fi interpretat ca expresia unei asimetrii între viteza cu care societatea dobândește noi capacități tehnologice și viteza cu care reușește să acumuleze cunoașterea, experiența și mecanismele de guvernanță necesare utilizării lor responsabile. Cu alte cuvinte, tehnologia poate avansa mai repede decât capacitatea societății de a învăța să o controleze”, arată Leonardo Badea.
Beneficii mari, riscuri pe măsură
În concluziile analizei, oficialul BNR arată că beneficiile evidente aduse de inteligența artificială trebuie completate de mecanisme de supraveghere adecvate și corelate cu viteza de evoluție a tehnologiei. „Dincolo de diferențele dintre traiectoriile simulate, exercițiul evidențiază o implicație economică mai generală: beneficiile asociate dezvoltării inteligenței artificiale depind nu numai de viteza progresului tehnologic, ci și de capacitatea de adaptare a mecanismelor organizaționale care facilitează utilizarea și supravegherea acestuia. În consecință, o accelerare a investițiilor în AI care nu este însoțită de consolidarea corespunzătoare a structurilor de guvernanță poate conduce la accentuarea unor vulnerabilități, în timp ce dezvoltarea coordonată a celor două categorii de capital poate contribui la diminuarea riscurilor asociate transformării tehnologice. Această interpretare trebuie însă circumscrisă caracterului teoretic al exercițiului: simulările pun în lumină un mecanism economic plauzibil, fără a permite identificarea empirică a unui nivel optim al decalajului Azazel. Astăzi, devine o evidență faptul că utilizarea AI pe scară largă transformă această nouă tehnologie într-o componentă esențială a tuturor infrastructurilor critice”, arată oficialul BNR.
