Negrescu: Investitorii nu aşteaptă retrogradarea ci au încorporat-o parţial în preţ, ca probabilitate
Piaţa financiară a reacţionat într-un mod anticipat, validând cele mai recente estimări ale agenţiei de rating Fitch privind menţinerea ratingului României. Cu toate acestea, incertitudinea politică continuă să influenţeze evaluarea de către investitori, care nu așteaptă o retrogradare formală, ci au integrat deja acest risc în prețurile curente, conform analizei consultantului financiar Adrian Negrescu. Acesta subliniază că pragul BBB-/Baa3 este unul critic pentru fondurile de pensii și investiții cu criterii de calificare investment-grade, care sunt obligate să vândă activoare dacă ratingul scade sub acest nivel.
Confirmarea păstrării ratingului este de o importanţă majoră, așa cum subliniază și ministrul Finanțelor, care a evaluează pierderea calificativului de investiții ca având consecințe deosebit de grave asupra economiei. Totuși, menținerea ratingului nu generează beneficii reale pentru economia românească, ci doar evită o criză iminentă.
Noul context se complica înainte de evaluările agenției Moody’s dedicate din 7 august, semnalele sugerând o situație chiar mai gravă decât cele anterioare soluțiilor propuse de Fitch. Astfel, agenția Moody’s a confirmat ratingul Baa3 cu o perspectivă negativă, menționând că stagnarea reformelor și instabilitatea politică reprezintă amenințări serioase pentru atingerea obiectivelor de reducere a deficitului.
Fitch, pe de altă parte, a menționat o serie de riscuri legate de aplicarea legilor privind salarizarea și semnalizează o posibilă contracție a PIB-ului. Cu toate acestea, se estimează o scădere moderată a deficitului bugetar, de la 9,3% în 2024 la 5,9% în 2026, ceea ce ar fi un indiciu al unei execuții bugetare mai eficiente.
Negrescu evidențiază și importanța credibilității pe termen lung a traiectoriei fiscale, conturând un peisaj în care problema principală devine nu doar reducerea deficitului, ci și asigurarea că reformele sunt adoptate și aplicate eficient. Este un semn alarmant faptul că stagnarea din sfera reformelor din cadrul RRF (Facilitatea de Redresare și Reziliență) ar putea conduce la pierderea fondurilor europene, iar întârzierea acestor măsuri ar putea determina o traiectorie economică încărcată de riscuri.
Analiza actuală sugerează că România nu trebuie doar să se concentreze pe nivelul deficitului bugetar, ci și pe contul curent, care arată o dependență crescută de capitalul străin pentru finanțarea dezechilibrelor, și agenția S&P face legătura între accesul la fonduri europene și stabilitatea economiei românești.
În concluzie, Negrescu avertizează că România se află într-o poziție parțial favorabilă, având capacitatea de a efectua ajustări fiscale, însă lipsa unei ancore instituționale care să asigure stabilitatea necesară pe termen lung subminează aceste eforturi. Cu perspectivele de rating pe termen lung, precum cele din 7 august la Moody’s și 2 octombrie la S&P, fiecare confirmare de rating devine un mecanism de amânare a problemelor reale, fără a adresa cauzele fundamentale ale slăbirii credibilității economice.
