ASF a aprobat norma pentru fondurile de plată a pensiilor private. Schimbarea care vizează 8,5 milioane de români
Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) a aprobat proiectul normei privind autorizarea viitoarelor fonduri de plată a pensiilor private și a trimis documentul către Monitorul Oficial. Este primul pas concret în construirea legislației secundare care va sta la baza noului sistem de plată a pensiilor administrate privat, acolo unde contribuie obligatoriu cu 4,75% din salariul brut aproximativ 8,5 milioane de români.
Legea privind plata pensiilor private a fost adoptată în decembrie 2025, iar aplicarea efectivă a noilor reguli este estimată cel mai devreme pentru toamna anului 2027. Noua normă aprobată de ASF reglementează constituirea fondurilor de plată pe baza contractului de societate, procesul de autorizare a acestora, condițiile și documentele necesare, precum și procedura de aprobare sau respingere a cererilor.
Ce se schimbă concret în plata pensiilor private
Cea mai mare modificare adusă de legea de plată vizează atât forma în care se face plata, cât și entitățile care o administrează. În prezent, plățile se realizează direct din fondurile care gestionează activul participanților, în baza unei norme provizorii ASF, fără o lege dedicată. Beneficiarii pot opta fie pentru plata integrală a activului din cont, fie pentru eșalonarea plăților pe maximum cinci ani.
După intrarea în vigoare a noii legi, beneficiarii vor putea solicita o sumă forfetară inițială de maximum 30% din activ, urmând să primească ulterior o sumă lunară egală cu pensia minimă din România, în prezent 1.281 de lei. Plata lunară se va putea întinde pe maximum șapte ani, iar dacă la final vor rămâne sume în cont, acestea vor fi achitate într-o ultimă tranșă unică.
O a doua schimbare majoră o reprezintă înființarea fondurilor speciale de plată. Acestea vor fi autorizate de ASF și alimentate de administratorii de fonduri. Cel mai probabil, cele mai multe fonduri de plată vor fi create chiar de actualii administratori de pensii private, însă legea permite deschiderea unor astfel de fonduri și altor entități care activează în domeniul financiar, nu doar în România sau în Uniunea Europeană, ci și în tot spațiul OCDE. Condițiile impuse acționarilor și administratorilor sunt generale: deținerea unui anumit capital social, absența stării de insolvență și o reputație corespunzătoare.
De ce era necesară reforma
Modificarea sistemului se impunea în condițiile în care numărul persoanelor care ies la pensie crește masiv lună de lună și va crește exponențial în următorii 10-15 ani. La plată urmează să intre cea mai mare cohortă demografică din România, românii născuți între 1968 și 1989, în special cei din perioada 1968-1975.
Datele ASF arată că cel puțin 100.000 de români au încasat pensia administrată privat în 2025 și în prima jumătate a anului 2026. Recordul s-a înregistrat în primele șase luni din 2026, când au intrat la plată 42.229 de persoane, față de 27.316 în perioada similară a anului precedent. După creșterea abruptă din 2025, generată în principal de schimbarea structurii plăților prin reducerea numărului celor care au ieșit la pensie pe caz de invaliditate, pensia medie plătită în sistemul privat pare să se fi stabilizat în jurul valorii de 41.000 de lei, echivalentul a trei ani de pensie minimă de stat sau aproximativ un an și jumătate de pensie medie.
Cine contribuie la sistemul de pensii administrate privat
Toți angajații care în 2008 aveau mai puțin de 35 de ani au fost înrolați automat în sistemul de pensii administrate privat. De atunci, orice angajat care a intrat sau va intra în câmpul muncii este, de asemenea, înrolat automat. În prezent există circa 8,5 milioane de participanți pentru care angajatorii ar trebui să vireze în fondurile private 4,75% din salariul brut.
În realitate, doar aproximativ jumătate dintre participanți primesc contribuții în fiecare lună. Cei care nu au optat pentru un fond de pensii au fost alocați automat unuia, asemenea a cel puțin 90% dintre participanți.
