Cinci ONG-uri de mediu cer MMAP să publice harta integrală a zonelor propuse pentru protecție strictă
Organizații de mediu precum Comunitatea Declic, Greenpeace, Agent Green, Peisaj Deschis și Platforma pentru Adaptare Climatică solicită Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) transparență totală în ceea ce privește zonele cu potențial de protecție strictă. Această cerere vine în urma angajamentului României prin Strategia Uniunii Europene privind biodiversitatea, care prevede protejarea a 10% din teritoriu.
Demersul organizațiilor a fost inițiat după ce ministerul a supus consultării publice un proiect ce vizează protejarea a 472 de zone prioritare, reprezentând doar 2,54% din suprafața țării. Aceasta este departe de ținta de 10% asumată, iar analiza datelor arată că majoritatea zonelor propuse sunt deja incluse în arii naturale protejate. Restul propunerii, adică aproximativ 59.800 de hectare, corespunde doar cu 0,25% din întregul teritoriu al României.
Un proces de cartare nefinalizat
ONG-urile atrag atenția că, timp de trei ani, o echipă de specialiști a identificat și cartografiat zone naturale care îndeplinesc criteriile pentru protecție strictă. În ciuda acestui efort, Ministerul Mediului nu a publicat hărțile complete cu zonele valoroase identificate, limitându-se să ofere doar informații parțiale.
Inclusiv zonele propuse de experți rămân în mare măsură secrete pentru public, ceea ce îngreunează evaluarea corectă a procesului de desemnare. Organizațiile reclamă că o consultare publică adevărată nu se poate desfășura dacă informațiile disponibile sunt limitate doar la selecția operată de minister.
Avertismente și solicitări clare
Reprezentanții ONG-urilor subliniază necesitatea cunoașterii întregii hărți pentru a asigura o dezbatere publică validă. Aceștia avertizează că, dacă numai 2,54% din teritoriu este protejat în prezent și dacă restul hărților rămâne ascuns, România riscă să ajungă în 2030 cu o parte din natura valorasă deja distrusă. Antoniu Bumb, campaigner al Declic, argumentează că natura identificată pentru etapele următoare trebuie protejată încă de pe acum, altfel valorile ecologice esențiale vor fi compromise.
Ciprian Gălușcă, director executiv al Platformei pentru Adaptare Climatică, face apel la transparență și solicită ca toate suprafețele identificabile să fie incluse sub protecție imediată. Acesta consideră că cetățenii au dreptul să știe statusul acestor zone, mai ales după o investigație de lungă durată și bine finanțată din bani publici.
Exploatarea în continuare a resurselor naturale
Valentin Sălăgeanu, campaigner al Greenpeace România, adaugă că dreptul de veto acordat ministerului a fost folosit de Romsilva și ANAR pentru a stopa includerea unor suprafețe valoroase în etapele următoare, favorizând în continuare exploatarea acestora. Sensibilizând comunitatea asupra acestor probleme, ONG-urile cer un moratoriu pe amenajamentele silvice și pastorale până la clarificarea statutului acestor zone, pentru a preveni degradarea resurselor naturale identificate.
ONG-urile solicită, totodată, ca Ministerul Mediului să explice public rolul pe care l-au avut aceste instituții în eliminarea anumitor suprafețe și cum a fost acordat, de fapt, dreptul de veto asupra procesului de desemnare. Este esențial ca suprafețele proprietății statului validate de experți să intre în procesul de desemnare fără întârziere.
Necesitatea acțiunii imediate
În concluzie, organizațiile de mediu avertizează că fără o acțiune rapidă și eficientă, România riscă să ajungă să-și înregistreze doar 10% din teritoriul protejat pe hârtie, în timp ce natura reală va fi distrusă. Cerințele lor reflectă nu doar o dorință de protecție a mediului, ci și un apel la responsabilizarea autorităților față de patrimoniul natural al țării.
