BNR a menţinut dobânda cheie la 6,50% pe an
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a anunţat, pe data de 10 august 2026, că a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an. Într-un comunicat oficial, banca centrală a precizat că, având în vedere evaluările curente și incertitudinile ridicate din mediul economic, este esenţială stabilitatea ratei dobânzii.
Membrii Consiliului BNR au decis de asemenea să păstreze dobânda facilitatei de creditare Lombard la 7,50% pe an și dobânda la facilitatea de depozit la 5,50% pe an. Totodată, s-a hotărât menţinerea ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale instituțiilor de credit. Toate aceste decizii sunt menite să asigure un echilibru în mediul economic.
Rata anuală a inflaţiei a înregistrat o scădere minoră, ajungând în luna iunie 2026 la 10,42%, faţă de 10,85% în luna mai. Această descreștere a fost influențată în mod semnificativ de reducerea preţurilor legumelor și fructelor, dar și de corecțiile pe piaţa internaţională a combustibililor. Totodată, creşterile preţurilor gazelor naturale și energiei electrice au avut un impact contrar, ceea ce complică situaţia economică.
Pe ansamblul trimestrului II al anului 2026, rata anuală a inflaţiei a continuat să crească, ajungând la 9,87% în martie. Aceasta a fost determinată de majorările semnificative în sectorul energiei și combustibililor, precum şi de creşterea chiriilor pentru locuinţele de stat. În acest context, inflaţia CORE2 ajustat a crescut de la 8,2% în martie la 8,3% în iunie 2026, evidenţiind impactul indirect al costurilor crescute.
Conform comunicatului BNR, rata medie anuală a inflaţiei IPC a crescut la 9,8% în iunie 2026, faţă de 8,5% în martie. Datele statistice sugerează o stagnare a activităţii economice în trimestrul I 2026, cu o scădere a PIB-ului de -1,2% comparativ cu anul anterior, ceea ce indică o contracţie a consumului gospodăriilor.
De asemenea, formarea brută de capital fix a înregistrat o încetinire faţă de anul precedent, în principal din cauza declinului în sectorul public. Exportul net a avut un impact mai redus asupra creşterii economice, deficitul balanţei comerciale și-a temperat descreşterea, în timp ce deficitul contului curent a crescut, refectând în continuare problemele structurale din economia românească.
Noile date indică o posibilă redresare a activităţii economice în trimesterele II și III 2026, cu vânzări cu amănuntul care și-au atenuat declinul. Producţia industrială a continuat să se contracte, în timp ce lucrările de construcții au înregistrat o creștere semnificativă. Evoluţiile pe piaţa muncii arată o uşoară scădere a ratei şomajului, ceea ce sugerează o relansare a intenţiilor de angajare în sectoare strategice ale economiei.
În concluzie, BNR subliniază importanţa menţinerii stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-un climat de incertitudine economică, și îndeamnă la implementarea unor politici macroeconomice echilibrate, cu scopul de a asigura o creștere economică sustenabilă pentru România.
