Anul agricol încurajator al României nu ne apără de scumpiri. Seceta loveşte agricultura europeană
În anul 2026, România se află într-o poziție favorabilă pe piața agricolă europeană, având o recoltă de cereale mai mare decât media anului anterior și niveluri acceptabile de apă în sol în majoritatea regiunilor. Totuși, această situație nu asigură protecția împotriva creșterii prețurilor alimentelor, în contextul în care alte state europene se confruntă cu severitate din cauza secetei, caniculei și incendiilor. Aceasta este concluzia unei analize realizate de firma de consultanță Frames.
Conform datelor analizate, valurile de caniculă și seceta au afectat în mod special culturile de primăvară, determinând Comisia Europeană să revizuiască în scădere prognozele pentru producția de floarea-soarelui cu 7%, pentru porumb cu 6%, și pentru cartofi și soia cu aproximativ 3%. Deși culturile de toamnă, precum grâul, orzul și rapița, au avut o protecție mai bună, provocările sunt evidente.
În Uniunea Europeană, randamentul mediu pentru cereale este estimat la 5,4 tone pe hectar, ceea ce reprezintă o scădere de 4% față de prognoza anterioară și cu 1% sub media ultimelor cinci ani. Țări precum Spania și Franța se confruntă cu recolte scăzute, în special la porumb, iar Italia înregistrează o creștere a producției de grâu, datorată unor randamente îmbunătățite.
Articolul subliniază că România se numără printre statele care ar putea obține rezultate agricole mai bune, însă aceste rezultate ascund o realitate regională variată. Rezerva de apă din sol este satisfăcătoare în Moldova, Muntenia, Oltenia și Transilvania, dar seceta severe rămâne o problemă în Banat, Crișana, Maramureș și în unele zone din Dobrogea.
Estimările pentru producția de porumb în România sunt optimiste, cu aproximativ 8,2 milioane de tone, ceea ce este substanțial peste estimările oficiale din anii anteriori. Totuși, cifrele legate de grâu sunt mai complicate; estimările se situază între 13,3 și 14 milioane de tone, dar este important să se trateze aceste date cu prudență.
Problema deficitului de apă rămâne acută în diverse regiuni ale țării, afectând în special porumbul, floarea-soarelui și soia. Comisia Europeană avertizează că, dacă seceta continuă, estimările curente ar putea fi revizuite din nou în scădere.
Consecințele acestor fluctuații agricole asupra prețurilor vor fi resimțite mai degrabă în 2027, și nu imediat. Deși inflația în zona euro pentru alimente a scăzut recent, se preconizează că șocul pe piețele de mărfuri va avea un impact marginal asupra inflației generale. România, având o piață agricolă deschisă, resimte aceste schimbări mai acut, vânzând grâu la prețuri internaționale, ceea ce nu ajută consumatorul local să beneficieze de prețuri mai mici.
O altă problema subliniată în raport este paradoxul economic al României: exportă cereale dar importă produse alimentare procesate. Fenomenul se va intensifica în contextul unei economii în care costurile de producție sunt în continuă creștere.
În concluzie, România se află într-o poziție favorabilă pe piața cerealelor europene, dar aceasta nu garantează scumpiri reduse pentru consumatori. În contextul crizei climatice și al provocărilor economice globale, viitorul consumatorilor ar putea fi afectat pe termen lung, pe măsură ce presiunea asupra prețurilor alimentelor crește.
