Chisăliță, AEI, despre navele care aduc motorină din Rusia: Oricare poate deveni o țintă. Indiferența e complicitate
România nu își permite să ignore riscurile crescute cauzate de atacurile cu drone marine ale Ucrainei asupra navelor și infrastructurii rusești din Marea Neagră. Aceste elemente sunt acum parte integrantă a unui conflict în care energia, transportul maritim și exporturile de petrol rusesc au devenit la fel de cruciale ca rachetele și tancurile. Această evaluare a fost realizată de Asociația Energia Inteligentă (AEI).
Dumitru Chisăliță, președintele AEI, subliniază că orice navă care este identificată ca având rol în susținerea efortului de război rusesc este vulnerabilă la atacuri. Datorită proximității rutei maritime a acestor nave față de infrastructura petrolieră românească, pericolele sunt și mai accentuate. Pasivitatea autorităților române este, de asemenea, un aspect alarmant. Această toleranță față de zonele de incertitudine, absența transparenței și controalele inadecvate contribuie la o creștere semnificativă a riscurilor economice și de securitate pentru România.
În contextul actual al războiului, indiferența față de transporturile de motorină din Rusia nu este un semn de neutralitate, ci o formă de complicitate prin inacțiune. Chisăliță subliniază că poate fi mai importantă ancheta asupra produselor petroliere rusești care ajung în România sub diverse forme, față de investigația privind explozia dronei de la Constanța. Schimburile de petrol de la navă la navă în apele teritoriale românești sunt o preocupare majoră, dat fiind că aceste activități sunt vizate de dronele ucrainene. Continuarea acestor operațiuni în apropierea României înseamnă că țara este expusă riscurilor generate de tolerarea lor.
AEI avertizează că, în eventualitatea în care drona de la Constanța ar fi cauzat un incendiu major la Oil Terminal, efectele ar fi fost devastatoare, conducând la o majorare a prețurilor, la reorganizarea importurilor și la utilizarea stocurilor strategice. În funcție de amploarea daunei provocate infrastructurii afectate, s-ar fi putut anticipa o reducere a capacității de import maritim cu 30-50%, precum și o creștere a prețului motorinei cu circa 5-15%.
Chisăliță aduce în discuție transformarea pieței globale a petrolului într-un teren nu doar economic, ci și geostrategic, ilustrând modul în care geopolitica și economia sunt profund interconectate. Această interdependență poate duce la consecințe semnificative în întreaga regiune, mai ales având în vedere că, după începerea conflictului din Ucraina, fluxurile de petrol s-au reconfigurat, majoritatea exporturilor rusești fiind redirecționate către Asia. Această modificare nu a eliminate dependențele energetice, ci le-a rearanjat, lăsând conductele, terminalele și rafinăriile ca puncte strategice într-o economie globală în continuă transformare.
