Recesiune în România – Creşterea economică pe tot anul 2025 a fost la jumătate faţă de media UE

Conform datelor publicate de Eurostat, Produsul Intern Brut al Uniunii Europene a înregistrat în anul anterior o creştere de 1,5% în termeni reali, după o creştere de 1,1% în 2024. Aceste cifre, comunicate pe 6 martie 2026, arată o evoluţie economică favorabilă pentru majoritatea ţărilor membre ale UE.

În contrast cu acest trend, economia României a crescut cu doar 0,7% în 2025, faţă de anul anterior. În timp ce state precum Irlanda (12,3%), Malta (4%) şi Cipru (3,8%) au înregistrat cele mai mari avansuri, România s-a plasat mult sub media europeană, cu o creştere anuală de doar 0,7% și cu o contracţie de 1,9% a PIB-ului în ultimul trimestru din 2025 comparativ cu trimestrul anterior.

Economia României în recesiune tehnică

Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS), aceasta reprezintă o recesiune tehnică, definită de scăderea PIB-ului în termeni reali pe parcursul a două trimestre consecutiv. În al patrulea trimestru din 2025, PIB-ul a scăzut cu 1,9% comparativ cu trimestrul anterior, în timp ce T3 a înregistrat o scădere de 0,2%.

Estimările pentru trimestrul IV 2025 indică un PIB de 492,444 miliarde de lei la preţuri curente, rezultând astfel o contracţie de 1,9% faţă de trimestrul III 2025 și de 1,5% faţă de trimestrul IV 2024. În mod brut, PIB-ul este estimat la 568,578 miliarde de lei, dar tot în scădere.»

Contribuţii la creşterea PIB

Creşterea economică în România, raportată pentru 2025, a fost influenţată pozitiv de construcții (+0,5%), informații și comunicații (+0,3%) și agricultură (+0,2%). Construcțiile, care au avut o pondere de 8,7% în formarea PIB, au crescut semnificativ cu 7% în volum de activitate. Sectorul informațiilor și comunicațiilor a avut un volum de activitate crescut cu 4,1%, având 7,1% din PIB, iar agricultura a crescut cu 6,6% cu o pondere de 3% în PIB.

Totuși, sectorul serviciilor administrative și activitățile de susținere au avut o contribuție negativă, reducând PIB-ul cu 0,3%, iar comerțul cu ridicata și amănuntul, transportul, hotelurile și restaurantele au diminuat PIB-ul cu 0,1%. De asemenea, industria și sectoarele financiare nu au avut un impact semnificativ asupra modificării PIB-ului.

Aspecte legate de utilizarea PIB

Consumul final al gospodăriilor a înregistrat o creştere de 0,6%, contribuind cu +0,4% la PIB, iar formarea brută de capital fix a avansat cu 4,1%, având un impact de +1% asupra PIB-ului. Totuși, consumul final colectiv al administraţiei publice a scăzut cu 3,2%, scăzând PIB-ul cu -0,3%, iar exportul net a avut o dinamica negativă în raport cu importurile.

Această situație economică reflectă complexitatea provocărilor cu care se confruntă România, punctând necesitatea unor măsuri strategice eficiente pentru revitalizarea economiei în anii următori.