Plafonarea adaosului comercial la produsele agroalimentare: un risc de scumpiri și falimente
Plafonarea adaosului comercial la toate produsele agroalimentare, o măsură propusă de ministrul Agriculturii, Florin Barbu, ca răspuns la inflația ce depășește 5%, este considerată de specialiști ca având potențialul de a aduce beneficii pe termen scurt, dar blocaje majore pe termen mediu și lung. Aceasta ar putea conduce nu doar la creșterea prețurilor pentru bunurile nealimentare, dar și la falimente în sectorul alimentar și penurii temporare de produse alimentare. Analiza efectuată de Romanian Economic Monitor (RoEM) în colaborare cu Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca evidențiază aceste riscuri și subliniază complexitatea problemei.
Declarațiile ministrului Agriculturii
În cadrul unei emisiuni naționale, ministrul Florin Barbu a anunțat intenția de a plafona adaosul comercial la toate produsele agroalimentare, argumentând că adaosurile practicate la produsele de bază s-au extins și la alte categorii. Potrivit acestuia, o astfel de plafonare se va aplica doar în condițiile în care inflația suferă o accentuare, menținând piața liberă sub 5% inflație anuală.
Impactul actual al plafonării
În prezent, adaosurile comerciale pe alimentele de bază sunt reglementate, fiind plafonate la 20% pentru procesatori și distribuitori, respectiv 5% pentru lanțurile de distribuție. Această reglementare permite ca prețurile să fie cu maximum 51,2% mai mari față de costurile de producție. Specialiștii de la RoEM-UBB FSEGA susțin că această limitare, deși benefică în aspecte imediate, nu abordează cauzele fundamentale ale crizei actuale a costului vieții.
Rădăcinile inflației
Începând din 2021, inflația din România este majorată de creșterea prețurilor la energie și materii prime, embargo care afectează costurile de producție atât în sectorul alimentar, cât și în cel non-alimentar. Deficitul bugetar a amplificat aceste efecte prin creșterea cererii interne. Specialiștii subliniază că politici bugetare responsabile sunt esențiale pentru combaterea inflației și pentru stabilirea unui climat economic sustenabil.
Efecte pe termen lung
Analizele sugerează că plafonarea adaosurilor comerciale poate să nu reducă semnificativ inflația alimentară pe termen lung, deși prețurile produselor cu adaosuri plafonate s-ar putea reduce pe termen scurt. Totuși, trendul arată o creștere a prețurilor alimentelor neplafonate, atingând adesea procente de două cifre. Măsurile de plafonare provoacă ajustări în formarea prețurilor, retailerii având tendința de a crește adaosurile în alte zone pentru a compensa marjele de profit afectate.
Implicările economice ale crizei costului vieții
În lumina șocurilor externe, precum invazia Ucrainei și criza lanțurilor de aprovizionare, economistii explică faptul că cererea excesivă, încurajată de politici fiscale relaxate, contribuie la această inflație galopantă. Măsurile de plafonare a adaosului pot afecta negativ atât micii comercianți, cât și consumatorii, cu riscul de a genera falimente și lipsuri temporare în anumite sectoare alimentare.
Recomandări alternative
Experții sugerează că o abordare mai eficientă ar putea implica ajutoare financiare directe pentru gospodăriile cu venituri mici, în loc de restricții asupra prețurilor. Oferind suport țintit celor mai vulnerabile segmente ale populației, guvernul ar putea combate efectele negative ale inflației fără a provoca distorsiuni pe piață.
Concluzii privind sustenabilitatea economică
Contextul actual subliniază necesitatea unei strategii de gestionare a inflației care să convertească provocările economice în oportunități de creștere sustenabilă. Compromisurile dintre reglementare și dinamica pieței trebuie examinată cu rigurozitate pentru a asigura o dezvoltare economică stabilă și sănătoasă pe termen lung.
