Home Actualitate ProfesionalăRecesiune în România – Creșterea economică în anul 2025 a fost de două ori mai mică decât media UE

Recesiune în România – Creșterea economică în anul 2025 a fost de două ori mai mică decât media UE

by M Daniela

Recesiune în România – Creşterea economică pe tot anul 2025 a fost la jumătate faţă de media UE

Conform datelor publicate de Eurostat, Produsul Intern Brut al Uniunii Europene a înregistrat în anul anterior o creştere de 1,5% în termeni reali, după o creştere de 1,1% în 2024. Aceste cifre, comunicate pe 6 martie 2026, arată o evoluţie economică favorabilă pentru majoritatea ţărilor membre ale UE.

În contrast cu acest trend, economia României a crescut cu doar 0,7% în 2025, faţă de anul anterior. În timp ce state precum Irlanda (12,3%), Malta (4%) şi Cipru (3,8%) au înregistrat cele mai mari avansuri, România s-a plasat mult sub media europeană, cu o creştere anuală de doar 0,7% și cu o contracţie de 1,9% a PIB-ului în ultimul trimestru din 2025 comparativ cu trimestrul anterior.

Economia României în recesiune tehnică

Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS), aceasta reprezintă o recesiune tehnică, definită de scăderea PIB-ului în termeni reali pe parcursul a două trimestre consecutiv. În al patrulea trimestru din 2025, PIB-ul a scăzut cu 1,9% comparativ cu trimestrul anterior, în timp ce T3 a înregistrat o scădere de 0,2%.

Estimările pentru trimestrul IV 2025 indică un PIB de 492,444 miliarde de lei la preţuri curente, rezultând astfel o contracţie de 1,9% faţă de trimestrul III 2025 și de 1,5% faţă de trimestrul IV 2024. În mod brut, PIB-ul este estimat la 568,578 miliarde de lei, dar tot în scădere.»

Contribuţii la creşterea PIB

Creşterea economică în România, raportată pentru 2025, a fost influenţată pozitiv de construcții (+0,5%), informații și comunicații (+0,3%) și agricultură (+0,2%). Construcțiile, care au avut o pondere de 8,7% în formarea PIB, au crescut semnificativ cu 7% în volum de activitate. Sectorul informațiilor și comunicațiilor a avut un volum de activitate crescut cu 4,1%, având 7,1% din PIB, iar agricultura a crescut cu 6,6% cu o pondere de 3% în PIB.

Totuși, sectorul serviciilor administrative și activitățile de susținere au avut o contribuție negativă, reducând PIB-ul cu 0,3%, iar comerțul cu ridicata și amănuntul, transportul, hotelurile și restaurantele au diminuat PIB-ul cu 0,1%. De asemenea, industria și sectoarele financiare nu au avut un impact semnificativ asupra modificării PIB-ului.

Aspecte legate de utilizarea PIB

Consumul final al gospodăriilor a înregistrat o creştere de 0,6%, contribuind cu +0,4% la PIB, iar formarea brută de capital fix a avansat cu 4,1%, având un impact de +1% asupra PIB-ului. Totuși, consumul final colectiv al administraţiei publice a scăzut cu 3,2%, scăzând PIB-ul cu -0,3%, iar exportul net a avut o dinamica negativă în raport cu importurile.

Această situație economică reflectă complexitatea provocărilor cu care se confruntă România, punctând necesitatea unor măsuri strategice eficiente pentru revitalizarea economiei în anii următori.

You may also like

Leave a Comment