Debitul Dunării, o problemă în scădere înregistrată la intrarea în țară

Debitul Dunării la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, va înregistra o scădere semnificativă, având o estimare de 3.300 mc/s în următoarele zile. Valorile acestea sunt aproape de jumătate față de media multianuală a lunii mai, care este de 6.600 mc/s. Această prognoză este emisă de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) pentru perioada 23 – 30 mai 2026.

În aval de Porțile de Fier, debitele au fost anticipate a crește, cu unele excepții notabile; în special, în prima parte a intervalului, pe sectorul Gruia – Calafat, se preconizează o scădere a debitelor, urmată de o scădere și în partea a doua a intervalului pe sectorul Gruia – Vadu Oii.

Hidrologii au evaluat pentru luna mai un debit maxim estimat de 6.000 mc/s și un debit minim de 2.800 mc/s. Aceasta indică fluctuații considerabile în nivelul apei, subliniind variabilitatea condițiilor meteorologice care influențează debitele fluviului.

Pe durata intervalului 24 – 30 mai, se preconizează că debitele medii zilnice ale râurilor interioare vor înregistra o creștere pe râurile din sudul țării, grație precipitațiilor prognozate, caracterizate prin averse și propagări. Celelalte cursuri de apă, în general, se așteaptă a fi relativ staționare.

Hidrologii avertizează că există posibilitatea apariției scurgerilor pe versanți și în torenți, precum și creșteri semnificative ale nivelurilor și debitelor, în special pe râurile din regiunile de deal și munte din sud-vest, centru, sud și estul țării, datorită precipitațiilor prognozate, care sunt estimative a fi însemnate cantitativ.

În restul intervalului menționat, se preconizează că debitele vor fi, în general, în scădere, cu excepția cursurilor de apă mijlocii și inferioare ale râurilor mari din sud și est, unde se așteaptă că debitele vor fi în creștere prin propagare.

Conform prognozei trimestriale emise de INHGA, regimul hidrologic pentru luna mai 2026 se va situa între 50-80% din mediile multianuale lunare, existând creșteri (80-100%) pe râurile din bazinul hidrografic al Prahovei și din bazinul superior al Buzăului, în timp ce pe râurile din bazinele hidrografice Crasna, Barcău, Crișul Negru, Crișul Alb, pe afluenții Prutului și pe râurile din Dobrogea se estimează valori mai reduse (30-50%). Cele mai mici valori, sub 30%, se vor înregistra în bazinul hidrografic al Bârladului.