Elveția votează plafonarea populației la 10 milioane de locuitori
Elvețienii sunt chemați duminică, 14 iunie 2026, la urne pentru a decide asupra unei inițiative care vizează limitarea numărului de locuitori ai țării la 10 milioane până în anul 2050. Această măsură ar putea conduce nu doar la restricționarea imigrației, ci și la renegocierea acordurilor existente cu Uniunea Europeană, conform informațiilor furnizate de Mediafax.
O inițiativă controversată
Referendumul în discuție abordează o temă sensibilă în politica elvețiană: imigrația. În prezent, populația Elveției se ridică la aproximativ 9,1 milioane de locuitori. Inițiativa prevede intervenții din partea autorităților atunci când numărul locuitorilor ajunge la 9,5 milioane, ca măsură de prevenire a creșterii continue a populației.
Influența asupra acordurilor cu UE
Inițiativa intitulată „Sub 10 milioane” obligă guvernul și parlamentul elvețian să implementeze măsuri care să reducă imigrația netă, adică diferența dintre numărul persoanelor care intră în țară și cele care pleacă. Această reglementare ar putea afecta acordul de liberă circulație a persoanelor dintre Elveția și Uniunea Europeană. Acest acord permite cetățenilor elvețieni și celor din statele membre ale UE să trăiască și să lucreze în condiții favorabile de mobilitate reciprocă.
Punctele de vedere opuse
Sustinătorii măsurii, în special din cadrul Partidului Popular Elvețian (SVP), o formațiune de dreapta recunoscută pentru pozițiile sale ferme în apărarea intereselor naționale, afirmă că imigrația exercită o presiune semnificativă asupra infrastructurii, locuințelor și serviciilor publice. Aceștia susțin că o creștere demografică sustenabilă este esențială pentru evitarea supraaglomerării.
Îngrijorări legate de economie
Cu toate acestea, guvernul și parlamentul elvețian critică această inițiativă, punând accent pe posibilele efecte negative asupra economiei naționale. Autoritățile avertizează că limitarea imigrației ar putea avea repercusiuni asupra sectoarelor economice esențiale care se bazează pe forța de muncă din străinătate, cum ar fi sănătatea, construcțiile și tehnologiile avansate. Oponenții măsurii subliniază că o restricție a imigrației ar putea deteriora relațiile cu Uniunea Europeană, afectând în cele din urmă economia Elveției.
Preferințele alegătorilor
Sondajele dinaintea votului arătau o tendință favorabilă taberei care se opune măsurii, cu 52% dintre respondenți declarând că vor vota împotrivă, 45% fiind în favoarea inițiativei și 3% nehotărâți. Aceste rezultate evidențiază un climat de incertitudine și divergență în rândul cetățenilor, privind viitorul politic al țării.
Reforma serviciului civil și alte voturi
În aceași zi, elvețienii sunt chemați să voteze și asupra unei reforme care ar îngreuna tranziția de la serviciul militar obligatoriu la cel civil, o alternativă care include activități comunitare precum munca în spitale și instituții sociale. Cu o armată obligată să se mențină eficientă în contextul tensiunilor geopolitice, guvernul consideră că este important să mențină suficiente efective în forțele armate.
Reforma a fost contestată printr-un alt referendum, susținut de partidele de stânga și organizații civice care consideră că armata nu se confruntă cu un deficit de personal, iar restricțiile suplimentare nu vor rezolva problema. În plus, mai multe cantoane elvețiene votează pentru implementarea unui salariu minim regional de 23 de franci pe oră, având în vedere că Elveția nu are un salariu minim la nivel național.
