Urmează o zi decisivă pentru banii fermierilor români
Pe 8 iunie 2026, o dată crucială pentru agricultorii din România, va avea loc în cadrul COREPER (Comitetul Reprezentanților Permanenți) adoptarea mandatului oficial de negociere. Această decizie va influența timp de șapte ani modurile de sprijin financiar pentru fermierii europeni, inclusiv restricțiile și condițiile de cofinanțare din bugetele naționale. Alina Stanciu raportează că pe 8 iunie, fermierii români și organizațiile care îi reprezintă, cum ar fi FAPPR, își exprimă temerile legate de posibilele pierderi financiare în absența unei reacții decisive din partea Guvernului României.
Provocările finanțării pentru România
Propunerea COREPER stipulează o obligație ca statele membre să cofinanțeze minim 30% din costurile publice eligibile pentru principalele măsuri din Politica Agricolă Comună (PAC), cum ar fi sprijinul pentru tinerii fermieri, măsurile de agromediu și gestionarea riscurilor. Acest lucru înseamnă că, pentru fiecare 100 de euro din fondurile europene utilizate, România ar trebui să aloce suplimentar 43 de euro din propriul buget. FAPPR subliniază că o astfel de cofinanțare ar putea reduce accesibilitatea românilor la măsuri esențiale pentru dezvoltarea agricolă, cum ar fi modernizarea fermelor și diversificarea culturilor.
Fără protecție pentru riscurile agricole majore
Un aspect alarmant al propunerii este absența unui mecanism european de solidaritate destinat gestionării riscurilor de amploare, precum seceta sau inundațiile, lăsând responsabilitatea gestionării acestor crize exclusiv în sarcina statelor membre. Acest lucru afectează în mod deosebit România, care se confruntă cu o creștere a frecvenței fenomenelor climatice extreme și un sistem de asigurări agricole slab dezvoltat. În această lumină, fermierii români avertizează că, fără un instrument de reasigurare agricolă, pierderile cauzate de evenimente climatice adverse îi vor afecta profund.
Viitorul PAC și implicarea României
Conform planului actual, începând cu 2028, PAC nu va mai fi o politică autonomă, ci va face parte din Fondul pentru Parteneriate Naționale și Regionale (FNPR). Toate fondurile vor fi supuse unei competiții interne, concurând cu cele pentru infrastructură și digitalizare. Chiar dacă există o promisiune de minim 300 de miliarde de euro pentru plățile directe, nu există garanții pentru menținerea alocărilor actuale destinate dezvoltării rurale. FAPPR cere Guvernului României să adopte o poziție națională fermă înainte de 8 iunie, subliniind necesitatea coordonării între ministere pentru a asigura includerea acestor aspecte esențiale în mandatul reprezentanților României la Bruxelles.
Apel la acțiune din partea fermierilor
Fermierii români solicită, de asemenea, Parlamentului României să creeze un punct pe ordinea de zi a Comisiilor de agricultură din Camera Deputaților și Senat pentru a dezbate public mizele naționale ale negocierilor PAC post-2027. FAPPR afirmă că România deține o poziție legitimă de negociere, sprijinită de date concrete și face parte dintr-o coaliție europeană capabilă să genereze rezultate tangibile. Îndemnul lor este clar: este momentul să se comunice și să se acționeze rapid.
