Pași esențiali pentru înființarea unui PFA în 2026: acte, coduri CAEN și verificări prealabile
Înființarea unui PFA în 2026 implică mai mult decât depunerea unor documente la Registrul Comerțului. Alegerea corectă a codurilor CAEN, verificarea condițiilor speciale de autorizare, stabilirea sediului profesional și modul de încheiere a contractelor cu clienții sunt elemente care pot influența desfășurarea legală a activității.
Conform dispozițiilor art. 16 alin. (1) din OUG nr. 44/2008, un PFA poate avea până la 5 coduri CAEN care să reflecte obiectul de activitate. În unele cazuri, alegerea codului este simplă, însă există situații în care activitatea prestată se află la granița dintre mai multe coduri, ceea ce poate îngreuna încadrarea corectă.
O verificare atentă la momentul înființării poate preveni situațiile în care, deși PFA-ul este înregistrat la Registrul Comerțului, activitatea concretă nu este acoperită corespunzător de autorizări sau documente. În funcție de obiectul de activitate, pot fi necesare, pe lângă declarația privind condițiile legale de funcționare, și alte declarații, precum cele sanitar-veterinare, de securitate a muncii sau de mediu.
Sediul profesional al PFA: aspecte de verificat
Potrivit art. 9 din OUG nr. 44/2008, sediul profesional al întreprinzătorului trebuie declarat prin cererea de înregistrare la registrul comerțului. Un aspect important îl reprezintă dreptul de folosință asupra spațiului, titularul fiind obligat să prezinte înscrisul care atestă acest drept asupra imobilului cu destinație de sediu profesional sau punct de lucru.
În situația în care sediul profesional este stabilit într-un apartament sau într-o casă folosită ca locuință, fără a se desfășura efectiv activitate acolo, întreprinzătorul poate declara că spațiul este folosit doar ca adresă oficială. În acest caz, nu mai sunt necesare formalități legate de asociația de proprietari sau de schimbarea modului de folosință a spațiului.
Sediul profesional poate fi stabilit în mai multe tipuri de spații: la domiciliul titularului, dacă acesta este proprietar; într-un imobil folosit în baza unui contract de comodat; într-un spațiu închiriat; într-o locuință în care nu se desfășoară activitate economică, caz în care se poate depune declarația pe propria răspundere prevăzută de art. 9 alin. (2¹) din OUG nr. 44/2008; într-un spațiu în care se desfășoară efectiv activitatea, precum cabinet, atelier, salon sau birou; sau la un punct de lucru separat de sediul profesional.
Art. 8 din OUG nr. 44/2008 distinge între activitatea desfășurată la sediul profesional, la punctele de lucru și în afara acestora. Cadrul legislativ impune anumite condiții speciale de funcționare, inclusiv în materie sanitară, sanitar-veterinară, de mediu sau de protecție a muncii, atunci când acestea sunt aplicabile.
Relația contractuală dintre PFA și client
Un aspect important îl reprezintă verificarea relației contractuale dintre client și PFA, pentru a reflecta o activitate independentă. Codul fiscal impune ca cel puțin patru dintre cele șapte criterii ale activității independente să fie îndeplinite.
Nu este suficient ca persoana să fie înregistrată ca PFA și să emită facturi dacă modul de lucru indică o relație de subordonare. O încadrare necorespunzătoare poate conduce la controale, diferențe de taxe și contribuții, accesorii fiscale sau litigii privind natura reală a raportului dintre părți.
În concluzie, procesul de înființare a unui PFA poate părea simplu, însă dincolo de formalitățile administrative este important ca structura să fie creată corect și în concordanță cu activitatea desfășurată. Analiza documentelor necesare, alegerea codurilor CAEN, situația sediului profesional și eventualele autorizații, precum și riscurile juridice care pot apărea, contribuie la desfășurarea activității în conformitate cu cerințele legale aplicabile.
