Trei șocuri majore amenință economia globală: avertismentul directorului FMI
Economia mondială se confruntă cu trei amenințări majore care ar putea afecta perspectivele de creștere: prețurile ridicate la energie, nivelul record al datoriei publice și riscurile asociate boom-ului investițiilor în inteligența artificială. Avertismentul a fost lansat de directorul general al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, într-un discurs susținut înaintea reuniunilor anuale ale FMI și Băncii Mondiale, care vor avea loc săptămâna viitoare la Bangkok.
Potrivit șefei FMI, lumea este trasă în două direcții opuse: un șoc negativ al ofertei de energie, provocat de conflictele din Orientul Mijlociu, și un șoc pozitiv al cererii, generat de inteligența artificială, care alimentează totodată inflația. „Impactul combinat al acestor două forțe este extrem de inegal la nivel mondial”, a declarat Georgieva, adăugând că boom-ul investițiilor în AI ocolește multe țări.
Revizuiri în jos pentru economiile afectate de război
Noile prognoze de creștere ale FMI, care vor fi prezentate cu ocazia reuniunilor de la Bangkok, vor arăta că cele mai mari revizuiri în jos vor viza țările devastate de război. Printre acestea se numără Ucraina, care a suferit daune semnificative la nivelul infrastructurii civile și economice, și țările din zona Golfului, afectate de atacurile iraniene și de reducerea drastică a exporturilor de energie.
Georgieva nu a dezvăluit dacă în următorul raport „World Economic Outlook” FMI își va modifica prognozele privind creșterea economiei mondiale în 2026, față de avansul de 3% estimat în luna iulie. Acea prognoză, care miza pe o accelerare a creșterii până la 3,4% în 2027, se baza pe ipoteza că Strâmtoarea Ormuz va începe să fie redeschisă la jumătatea lunii iulie și va reveni la condițiile de dinaintea războiului până în martie 2027. De asemenea, prognoza din iulie lua în calcul un preț mediu al petrolului de 89 de dolari pe baril în 2026 și de 78 de dolari pe baril în 2027.
Prețurile energiei rămân ridicate
Potrivit șefei FMI, prețul petrolului se menține la 100 de dolari pe baril, în timp ce capacitatea de rafinare afectată adaugă încă 100 de dolari per baril la marjele de diferențial de preț pentru produsele rafinate, inclusiv motorina. „Chiar dacă războiul din Golf s-ar încheia curând, problema prețurilor ridicate la energie va persista probabil o vreme”, a afirmat Georgieva, adăugând că contractele futures pentru țițeiul Brent indică prețuri ridicate ale petrolului până în 2027.
Datoria publică, la cel mai ridicat nivel de după al Doilea Război Mondial
Un alt subiect de îngrijorare care va fi discutat săptămâna viitoare de cele 191 de state membre ale FMI este creșterea poverii datoriei publice, care frânează creșterea economică și amplifică presiunile inflaționiste. Conform FMI, datoria publică se află la cel mai ridicat nivel de după al Doilea Război Mondial și se estimează că va depăși 100% din PIB înainte de 2030.
Georgieva a subliniat că factorii de decizie nu se mai pot baza doar pe rate mai mari de creștere economică pentru a rezolva problemele fiscale. „Și cu toate acestea, nu observăm acțiuni decisive în economiile avansate cu datorii mari, unde prioritatea momentului o reprezintă planurile credibile de consolidare fiscală pe termen mediu, susținute în unele cazuri de măsuri fiscale imediate, inclusiv pentru a reduce presiunea asupra politicii monetare”, a declarat directorul FMI.
Presiuni inflaționiste persistente
După cinci ani și jumătate de inflație peste țintă, Georgieva a remarcat persistența presiunilor inflaționiste, generate de dezvoltarea inteligenței artificiale, de șocurile prețurilor la energie și alimente, de tarifele comerciale, de cheltuielile sporite pentru apărare și de costurile mai mari cu serviciul datoriei. „Acum ar putea fi un moment oportun pentru o orientare prudentă spre o politică monetară mai restrictivă în multe țări”, a spus ea, adăugând că majorările dobânzilor operate de Rezerva Federală a SUA, de BCE și de Banca Japoniei au fost „extrem de adecvate”.
Riscurile asociate inteligenței artificiale
În discursul său, Georgieva a vorbit și despre riscurile legate de inteligența artificială, unde investițiile ca procent din PIB sunt susceptibile să le depășească pe cele din căile ferate, rețele electrice sau infrastructura de telecomunicații. Creșterea concentrării economice și financiare pune presiune pe companiile de AI pentru a obține creșteri ale productivității și câștigurilor care să justifice evaluările ridicate, a avertizat șefa FMI, menționând că dezamăgirea pieței s-ar putea transforma într-un „șoc de amploare”.
