Dimitriu (USR): Noua lege a partidelor ia de la judecător şi dă unei instituţii puterea de a decide cine înfiinţează un partid
Deputatul USR Alexandru Dimitriu critică vehement proiectul legii partidelor politice, care a fost prezentat public de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Potrivit acestuia, textul legii conferă AEP, condusă de Adrian Ţuţuianu, puterea de a decide cu privire la înfiinţarea sau desfiinţarea unui partid, lucru pe care Dimitriu îl consideră inacceptabil. El a subliniat că actuala procedură de constituire a partidelor, care are loc în faţa unui judecător la Tribunalul Bucureşti, asigură transparenţă și implicarea procurorului, iar noul proiect ar putea diminua aceste garanții fundamentale.
Dimitriu a scris pe pagina sa de Facebook: „PSD vrea drept de viaţă şi de moarte asupra tuturor partidelor şi alianţelor politice din România. Bine aţi venit în Republica Grindeanu – Ţuţuianu.” El a evidenţiat că, în conformitate cu proiectul propus, cererea de înființare a unui partid va fi evaluată de un complet de cinci angajaţi ai AEP, iar decizia finală va fi luată de conducerea instituţiei, eliminând astfel intervenţia judecătorească.
Un alt aspect criticat de Dimitriu se referă la articolul 54 al proiectului, care permite AEP să decidă cine va face parte din completurile ce analizează cererile de înfiinţare a partidelor și cum se vor distribui dosarele, ceea ce îl face pe deputat să se întrebe cine va controla aceste decizii. De asemenea, el a subliniat că alianțele politice, cum ar fi o posibilă colaborare între USR şi PNL, vor trece prin aceeaşi procedură, ceea ce poate duce la respingerea acestora de către AEP sub diverse pretexte.
Dimitriu a subliniat cu îngrijorare că, în prezent, dizolvarea unui partid se realizează doar la cererea procurorului, care trebuie să obţină o hotărâre judecătorească. Proiectul prevede că AEP se poate autosesiza, iar partidul va ajunge în instanţă doar ulterior, punând astfel în discuţie o serie de motive vag formulate pentru dizolvare, cum ar fi activităţile care sunt „contrare ordinii publice”.
Printre cele mai alarmante prevederi ale legii, Dimitriu a menționat articolul 56, care stipulează că dacă un partid își modifică statutul fără a notifica AEP, aceasta poate decide dizolvarea partidului, în baza argumentului că activitatea sa a devenit „ilicite ori contrare ordinii publice”. Aceasta deschide posibilitatea ca întârzierea unei simple formalități să fie interpretată ca o amenințare pentru ordinea publică, ceea ce înseamnă o putere discreționară enormă pentru AEP.
În plus, Dimitriu a menționat că, conform articolului 74, toate partidele existente vor fi evaluate în termen de șase luni pentru a li se valida existența sau nu, astfel autoritatea lui Ţuţuianu va decide cine rămâne pe scena politică. Această măsură este percepută ca o tentativă de consolidare a controlului PSD asupra peisajului politic.
Pe de altă parte, AEP susține că reformele aduse prin acest proiect vin să alinieze cadrul legislativ la standardele europene, promovând totodată transparența, integritatea și protecția drepturilor politice ale cetățenilor. Conform declarațiilor oficialilor AEP, acest proiect își propune să reglementeze întregul parcurs al partidelor, de la constituire la radiere, asigurând un control eficient prin digitalizare și smart governance.
În concluzie, Dimitriu subliniază, din perspectiva lui, că această lege ar putea să submineze grav democrația în România, punând sub semnul întrebării independenţa partidelor politice și a proceselor electorale, facilitând totodată controlul politic din partea unui singur partid.
