BNS: Politicienii ignoră criza energetică și vor să o acopere cu bani publici
Blocul Național Sindical (BNS) avertizează că politicienii nu au oferit explicații pentru prețurile ridicate la energie și nu au deblocat investițiile în producție și stocare, dar propun acum o nouă schemă de ajutor de stat finanțată din bani publici. Poziția organizației a fost transmisă printr-un comunicat de presă joi, 29 octombrie 2026.
Reprezentanții BNS din Consiliul Economic și Social (CES) au avizat nefavorabil propunerea legislativă privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea temporară a prețului energiei electrice pentru întreprinderile din sectoarele energo-intensive expuse comerțului internațional (B551).
„Parlamentarii se comportă ca agenți constatatori și bagă mâna adânc în buzunarele contribuabililor, venind cu o nouă schemă de ajutor de stat. Nota de plată riscă să fie suportată, direct sau indirect, tot de cetățenii”, se arată în comunicat.
Potrivit sindicaliștilor, proiectul tratează efectele unei piețe energetice speculative, fără să clarifice cauzele prețurilor ridicate și fără să ofere garanții că intervenția va aduce o reducere reală și durabilă a prețurilor. „De peste un an, BNS avertizează public asupra problemelor din sectorul energetic. Acum ni se propune să plătim pentru efectele unei crize ale cărei cauze nu au fost lămurite”, precizează organizația.
BNS amintește că, în iulie 2025, după reliberalizarea pieței energiei, a publicat un studiu amplu care semnala comportamente speculative și erori de politică publică ce cereau intervenția imediată a Guvernului, ANRE și Protecției consumatorului. „În locul unor răspunsuri concrete, am primit tăcere”, susțin sindicaliștii.
Pe 18 august 2026, BNS a transmis o scrisoare deschisă președintelui României, atrăgând atenția asupra Legii nr. 171/2026, care vizează, printre altele, achiziția de către Rezervele statului de gaze naturale la un preț mult supraevaluat, cu impact asupra viitoarelor prețuri la gaze și la energia electrică pentru producătorii care folosesc gazul ca materie primă. Organizația a cerut o dezbatere în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) privind implicațiile asupra securității energetice, însă apelul a rămas fără răspuns.
De asemenea, pe 31 august 2026, BNS a solicitat public convocarea de urgență a conducerii Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) pentru a explica întârzierile în autorizarea unor noi capacități de producție și stocare, fără a primi un răspuns care să clarifice problemele semnalate. Pe 8 septembrie 2026, sindicaliștii au cerut constituirea de urgență a unei comisii parlamentare de anchetă în domeniul energiei și gazelor, pentru a analiza impactul prețurilor ridicate asupra populației și companiilor și modul de formare a prețurilor pe piață.
În opinia BNS, prioritatea trebuie să fie accelerarea investițiilor în producție, rețele și stocare, eliminarea blocajelor administrative și asigurarea unui cadru de reglementare predictibil. „Nu putem construi o politică energetică pe termen lung din subvenție în subvenție. O schemă temporară de sprijin nu ține locul investițiilor și nu garantează reducerea costurilor pentru economie și populație”, notează sindicatul.
Organizația atrage atenția că schema propusă, dacă nu este însoțită de garanții și mecanisme eficiente de control, poate diminua presiunea exercitată de beneficiari asupra furnizorilor pentru obținerea unor prețuri competitive. „Banii publici nu trebuie să devină o plasă de siguranță pentru prețuri pe care autoritățile nu au reușit să le explice și să le corecteze”, au transmis liderii sindicali.
Datele invocate de BNS indică un preț mediu de referință pe piața spot din România de 108,16 euro/MWh în 2025, peste valorile din Franța (62,4 euro/MWh) și Germania (95,5 euro/MWh). Aceste diferențe fac necesară, potrivit organizației, o analiză riguroasă a factorilor care determină prețurile, inclusiv structura pieței, interconexiunile, disponibilitatea producției, costurile de echilibrare și condițiile de tranzacționare.
BNS subliniază că problema nu se limitează la marile întreprinderi energo-intensive: prețul energiei influențează costurile de producție, prețurile bunurilor și serviciilor, competitivitatea companiilor și puterea de cumpărare a populației. În timp ce unele companii ar putea beneficia de compensarea unei părți din costuri, gospodăriile și micile întreprinderi nu au aceeași capacitate de negociere și nici acces automat la un mecanism comparabil de sprijin.
Organizația sindicală precizează că nu acceptă ca dezbaterea despre energie să fie redusă la întrebarea „Cine primește subvenții și din ce buget sunt plătite?”, ci la probleme ce vizează costul mare al energiei, funcționarea eficientă a pieței și cine răspunde pentru lipsa unor soluții structurale.
