Accesul la recuperare după AVC, o problemă nerezolvată în România
Doar aproximativ 30% dintre pacienţii care suferă un accident vascular cerebral beneficiază de servicii de recuperare în secţiile de neurologie, arată estimările centrelor care furnizează astfel de servicii, citate în Strategia Naţională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare şi Cerebrovasculare 2025-2030. Datele sunt prezentate de Asociaţia pentru Lupta Împotriva AVC (ALIA), care atrage atenţia asupra nevoii de servicii de recuperare medicală şi neuroreabilitare adaptate fiecărui pacient şi disponibile la momentul potrivit.
În ultimii ani, România a făcut paşi importanţi în dezvoltarea tratamentului acut al AVC, inclusiv prin extinderea accesului la tromboliză intravenoasă şi trombectomie mecanică, intervenţii care pot salva vieţi şi pot reduce dizabilitatea atunci când sunt administrate rapid, în centre specializate. Însă tratamentul nu se încheie odată cu stabilizarea pacientului şi externarea din spital. Pentru mulţi supravieţuitori, recuperarea este un proces de durată, care presupune servicii coordonate, continuitatea îngrijirii şi sprijin pentru reintegrarea în familie, în comunitate şi în viaţa profesională.
Ţinte ambiţioase pentru 2030, departe de situaţia actuală
Strategia Naţională include obiective concrete pentru dezvoltarea reabilitării cardiovasculare şi cerebrovasculare. Până în 2030 se urmăreşte includerea a peste 90% dintre pacienţii eligibili cu AVC în programe de neuroabilitare, iar 20% dintre aceştia să poată fi transferaţi direct către servicii de reabilitare. ALIA subliniază că aceste cifre reprezintă ţinte asumate pentru anul 2030, nu date privind accesul actual, motiv pentru care monitorizarea accesului efectiv şi publicarea periodică a datelor sunt esenţiale pentru evaluarea progresului.
Documentul descrie acoperirea serviciilor de reabilitare după AVC drept insuficientă şi limitată geografic, în special la oraşele mari şi centrele universitare. Recuperarea ar trebui să înceapă cât mai repede după apariţia AVC şi poate include kinetoterapie, terapie ocupaţională, logopedie, evaluare neuropsihologică, sprijin pentru sănătatea mintală şi intervenţii menite să faciliteze reluarea activităţilor cotidiene. Nevoile diferă de la un pacient la altul, iar planul de recuperare trebuie stabilit în funcţie de deficitele existente, obiectivele individuale şi evoluţia fiecărei persoane.
„Salvarea vieţii este doar primul pas”
Preşedinta ALIA, Liliana Curea, atrage atenţia că accesul la recuperare nu ar trebui să depindă de posibilităţile financiare ale familiei, de judeţul în care locuieşte pacientul sau de capacitatea acestuia de a identifica singur serviciile disponibile. „În tratamentul AVC, fiecare minut contează, iar dezvoltarea serviciilor de tratament acut din România reprezintă un progres important. Dar salvarea vieţii este doar primul pas. Pentru pacient şi familie, adevărata provocare continuă după externare, când începe drumul recuperării. Sunt pacienţi care aşteaptă şi 4-5 luni pentru a prinde un loc într-o secţie de recuperare”, a declarat aceasta.
Ea a subliniat necesitatea unor servicii de neuroreabilitare accesibile, a continuităţii între spital şi comunitate şi a unei finanţări care să răspundă nevoilor reale. „Strategia naţională stabileşte obiective ambiţioase pentru 2030. Acum este esenţial să urmărim transparent implementarea lor şi să ne asigurăm că pacientul este ascultat şi implicat în deciziile care îl privesc. Este nevoie de o legătură funcţională între spital, serviciile de reabilitare, medicina de familie şi serviciile comunitare, astfel încât pacientul să nu fie lăsat să navigheze singur într-un sistem fragmentat”, a mai spus Liliana Curea.
Semnele de alarmă care pot face diferenţa
Cu prilejul Zilei Mondiale de Conştientizare a AVC, ALIA încurajează informarea cu privire la semnele de alarmă ale unui accident vascular cerebral: asimetrie facială, vorbire incoerentă, căderea unui braţ sau imposibilitatea de a mişca o mână ori un picior ori ambele membre de pe aceeaşi parte, precum şi apelarea imediată a serviciului 112 la apariţia acestora. Recunoaşterea rapidă a simptomelor şi accesul la tratament de urgenţă pot face diferenţa, iar pentru cei care au trecut printr-un AVC, accesul la recuperare şi sprijin pe termen lung trebuie să facă parte din acelaşi parcurs de îngrijire.
ALIA susţine persoanele afectate de accident vascular cerebral şi familiile acestora, promovează informarea şi prevenţia şi militează pentru îmbunătăţirea accesului la tratament, recuperare şi servicii de sprijin după AVC.
