Facturile la gaze ar putea crește cu trei cifre după eliminarea plafonării, de la 1 aprilie
Eliminarea plafonării prețurilor la gazele naturale ar putea duce la creșteri procentuale de trei cifre ale facturilor finale pentru populație, începând cu 1 aprilie, în condițiile în care cotațiile gazelor pe piețele europene sunt din nou pe un trend ascendent. Estimarea apare într-o analiză realizată de Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România.
Cotația pe bursa olandeză Dutch TTF a depășit miercuri 100 de euro pentru un megawatt-oră, iar temerile unui nou episod de scumpire care să afecteze consumatorii și economiile continentului sunt în creștere. Cu stocuri reduse și cu apropierea sezonului rece în condiții de perturbări ale aprovizionării, cotația a urcat cu 36,2% doar în octombrie. Situația din Europa diferă de cea din SUA, unde gazul natural este relativ stabil începând din primăvară și unde avansul lunar este de doar 2,3%.
Depozitele europene, sub nivelurile istorice
Depozitele europene de gaze se află sub nivelurile istorice ale perioadei. S-a pornit de la depozite 28% pline la finele sezonului rece, față de 34% în anul anterior, iar la 21 octombrie, la nivel european, depozitele erau pe trei sferturi pline. Reticența de a le umple ține și de preț: costul mediu al gazelor injectate pentru reumplere este al doilea cel mai ridicat din ultimul deceniu. Fără volume semnificative de gaz natural dinspre Qatar, Europa s-a aprovizionat din alte surse, la cotații în creștere, iar gazul lichefiat din SUA acoperă aproximativ 30% din cerere.
Pentru evoluția prețurilor în sezonul rece, vremea și disponibilitatea importurilor de gaze lichefiate vor avea un rol important. Cu stocuri reduse, mai ales în țări precum Germania, vremea va influența major traiectoria prețurilor în această iarnă, iar Europa va continua să concureze cu Asia pentru importurile flexibile de GNL, cu potențiale episoade de volatilitate pronunțată. Cu restricțiile pentru gazul din Rusia și exporturile Qatarului afectate, sursa principală ar urma să fie SUA.
Scenarii de preț și riscuri suplimentare
Traderii sunt atenți pe termen scurt la reperul de 100 de euro pe megawatt-oră și vor urmări dacă piața se va așeza deasupra sau sub acesta. Dacă reperul ar fi depășit, următoarea regiune ar putea fi cea de 115 euro pe megawatt-oră, urmată de 140-145 euro pe megawatt-oră. Un vârf spre 180 euro pe megawatt-oră nu poate fi exclus dacă vremea devine deosebit de rece pentru o perioadă prelungită. Deși nu suntem la vârfurile din 2022, în contextul datoriei publice și al dobânzilor ridicate, o nouă criză energetică ar pune presiune suplimentară pe economie și consumatori. Un risc nou îl reprezintă și mesajul SUA către aliații din Golful Persic de a fi pregătiți pentru o nouă rundă scurtă, dar intensă, a conflictului cu Iranul după alegerile din 3 noiembrie.
Situația României și efectele asupra industriei
În România, nivelul de umplere a depozitelor de gaze este superior mediei europene, dar inferior celui de anul trecut: 88% din spațiu ocupat, față de 75% media în Europa, dar sub 98% cât era anul trecut. Miercuri, frigul a dus la importuri de 14,7 milioane de metri cubi de gaze, din care 6,7 milioane de metri cubi au fost exportați mai departe.
Pentru consumatorii industriali, prețul ridicat al gazelor naturale pune probleme, iar viabilitatea unor domenii este adusă în discuție atât în România, cât și în întreaga Europă. Prețul echivalent în SUA, de aproximativ 8 euro pe megawatt-oră, semnalează o diferență majoră de competitivitate, iar liberalizarea prețurilor ar însemna ajustarea lor în sens ascendent și pentru populație. Schema de plafonare stabilește deocamdată niveluri maxime de preț pentru producători și furnizori, iar eliminarea acestora ar putea duce la creșterile de trei cifre menționate. În scenariul principal al analizei, dacă prețul gazelor pe burse rămâne peste 50-60 de euro pe megawatt-oră, o amânare sau o schemă nouă de compensare ar fi variantele probabile.
Un avantaj al României îl reprezintă perspectiva creșterii producției interne de gaze prin proiectul Neptun Deep. Pentru consumatori va conta efectul final în prețuri al majorării masive a ofertei interne, iar pentru cei cu venituri reduse o trecere rapidă la nivelurile de piață ar fi dificil de gestionat. Evoluția veniturilor producătorilor de gaze va depinde și de schema de plafonare adoptată. Unii români dețin, direct sau indirect, prin fonduri listate sau prin pensii, acțiuni la Romgaz și Petrom, iar aceștia ar urma să obțină o accelerare a veniturilor, în timp ce distribuirea profiturilor va depinde de schema de plafonare aplicată efectiv.
