Şapte din zece companii nu şi-au testat pregătirea pentru controalele fiscale digitale
Un sondaj realizat de EY România în octombrie 2026 arată că 71% dintre companiile respondente nu au efectuat încă un exerciţiu de pregătire pentru o inspecţie fiscală bazată pe datele SAF-T. Rezultatele reflectă în special situaţia marilor contribuabili, care reprezintă peste jumătate dintre participanţii la studiu.
În paralel, sistemele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală au procesat, numai în primul semestru al acestui an, peste 1,2 miliarde de facturi electronice, 4,7 milioane de declaraţii SAF-T şi aproape două milioane de deconturi precompletate RO e-TVA. Potrivit consultanţilor, acest volum de date creează premisele unor analize de risc tot mai sofisticate şi ale unor controale mai ţintite.
„Digitalizarea administraţiei fiscale mută momentul în care începe, în fapt, o potenţială controversă fiscală şi schimbă modul în care companiile trebuie să se pregătească. Controlul nu mai începe neapărat odată cu avizul de inspecţie”, a declarat Georgiana Iancu, partener şi liderul Departamentului de Impozite Indirecte din cadrul EY România. Ea a avertizat că percepţia potrivit căreia inspecţiile fiscale sunt încă departe de a fi digitalizate poate crea un fals sentiment de confort.
În domeniul preţurilor de transfer, sondajul indică vulnerabilităţi în administrarea tranzacţiilor intra-grup. Astfel, 59% dintre respondenţi nu au un proces formal prin care să testeze rezultatele efectiv obţinute din tranzacţiile cu părţi afiliate şi să corecteze din timp eventualele abateri faţă de politica de preţuri de transfer, iar doar 41% declară că au implementat un asemenea proces.
Totodată, 51% dintre respondenţi se consideră doar parţial pregătiţi să susţină, într-un audit fiscal, ajustările efectuate şi raţiunea economică din spatele acestora, în timp ce 29% se declară bine pregătiţi şi numai 2% foarte bine pregătiţi. Adrian Rus, partener şi liderul Departamentului Preţuri de Transfer din cadrul EY România, a explicat că accentul se mută din zona de documentare în zona prevenţiei, iar companiile trebuie să testeze din timp rezultatele tranzacţiilor intra-grup.
O altă vulnerabilitate priveşte implicaţiile de TVA ale ajustărilor de preţuri de transfer: 63% dintre respondenţi declară că nu au analizat sau reanalizat aceste implicaţii în lumina evoluţiei jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Hotărârile recente în cauzele Arcomet Towercranes şi Stellantis Portugal arată că ajustările pot conduce la rezultate diferite în materie de TVA, în funcţie de prevederile contractuale, mecanismul de calcul şi metodologia de preţuri de transfer.
Aproape jumătate dintre respondenţi percep controalele fiscale ca fiind mai solicitante: 49% consideră că solicitările inspectorilor au un volum şi un grad de complexitate mai ridicate decât în experienţele anterioare, 38% le apreciază ca fiind similare şi doar 13% consideră că acestea s-au redus. Raportul de activitate al ANAF pentru primul semestru din 2026 consemnează 15.335 de verificări documentare, 3.499 de controale inopinate şi 2.729 de notificări de conformare.
În privinţa relaţiei cu autorităţile fiscale, 40% dintre opţiunile exprimate de respondenţi vizează o transparenţă mai mare asupra constatărilor, 31% termene de răspuns mai lungi, raportate la obiectul solicitărilor, iar 29% o comunicare mai bună. De asemenea, aproximativ 39% dintre respondenţi declară că folosesc deja instrumente de inteligenţă artificială pentru pregătirea informaţiilor şi documentelor solicitate în cadrul inspecţiilor fiscale, în timp ce 61% nu le utilizează încă.
