Comisia Europeană vrea să permită fermierilor folosirea digestatului lichid ca alternativă la îngrășămintele chimice
Comisia Europeană a lansat în consultare publică un proiect de modificare a Directivei privind nitrații care ar oferi statelor membre o flexibilitate sporită de a le permite fermierilor să utilizeze anumite tipuri de digestat lichid, un reziduu fertilizant obținut în urma digestiei anaerobe a materiei organice în stațiile de biogaz sau biomasă. Acesta poate fi folosit ca îngrășământ organic sau ameliorator de sol și poate fi separat în fracțiuni lichide și solide. Inițiativa vizează fracțiunile lichide cu conținut ridicat de azot mineral și o prezență redusă de materie organică.
Propunerea vine în contextul în care tensiunile geopolitice și perturbările de pe piețele globale ale îngrășămintelor continuă să afecteze accesibilitatea și prețurile pentru fermieri. Prin utilizarea nutrienților deja existenți în gunoiul de grajd, măsura ar putea reduce dependența de îngrășămintele sintetice cu azot importate și consumatoare de energie, ducând la costuri de producție mai mici. De asemenea, ar sprijini o utilizare mai eficientă a nutrienților și tranziția către îngrășăminte circulare, cu amprentă redusă de carbon, creând sinergii cu rolul biocombustibililor și al biometanului în securitatea energetică a UE. Beneficiile ar fi deosebit de relevante în regiunile zootehnice, unde gunoiul de grajd este disponibil pentru producția de biogaz, iar digestatul rezultat poate fi reintrodus pe terenurile agricole.
În prezent, Directiva privind nitrații limitează aplicarea gunoiului de grajd, inclusiv a celui prelucrat, la 170 kg de azot pe hectar pe an. Conform normelor RENURE introduse în martie 2026, statele membre au putut fi scutite de această limită pentru anumite materiale cu conținut de azot recuperate din gunoiul de grajd, datorită similarității lor cu îngrășămintele chimice.
Un studiu al JRC, serviciul științific al Comisiei Europene, arată că folosirea digestatului lichid în loc de îngrășământ chimic ar putea ajuta la reciclarea nutrienților, la reducerea dependenței de îngrășămintele sintetice și la sprijinirea autonomiei strategice a UE. Totuși, beneficiile agronomice depind de calitatea produsului, care la rândul ei depinde de tipul și compoziția materiei prime, de tehnologia post-digestie, de depozitare și de condițiile locale.
În privința sănătății umane, cercetătorii susțin că folosirea gunoiului de grajd fermentat tinde să fie mai puțin riscantă decât gunoiul nefermentat. Digestatul poate fi însă depozitat perioade lungi și transportat departe de locul de producție, suferind modificări, de exemplu în compoziția microbiologică. Prelucrarea gunoiului poate reduce parțial concentrațiile anumitor contaminanți, inclusiv produsele farmaceutice veterinare, dar eficiența depinde de compus și de proces, iar contaminanții pot fi redistribuiți între fracțiuni. În digestatele din gunoi de grajd de origine animală au fost detectate reziduuri de medicamente veterinare la niveluri care indică necesitatea unei monitorizări continue.
Acumularea de metale grele, cum ar fi cuprul și zincul, reprezintă o preocupare în solurile care primesc aplicări repetate de digestat, iar persistența patogenilor rămâne un factor important. Deși digestia anaerobă poate reduce riscurile microbiologice, unii patogeni pot supraviețui în funcție de condițiile de operare și de măsurile de igienizare. Pentru fracțiunea lichidă, printre paraziții relevanți se numără Cryptosporidium parvum, Giardia duodenalis și Ascaris suum.
„Datele privind paraziții din fracțiunile lichide separate urmează să fie dezvoltate, existând o nevoie puternică de cercetare pentru a investiga în continuare acest aspect al digestatului”, transmit cercetătorii JRC. „Efectele pe termen lung ale fertilizării organice asupra prezenței patogenilor nu sunt pe deplin înțelese, iar concluziile variază adesea de la o locație la alta.”
O evaluare cantitativă a riscului microbiologic pentru salatele gata pentru consum a sugerat riscuri mai mici pentru digestat decât pentru gunoiul de grajd brut, iar post-tratamentele au redus și mai mult riscurile. Digestatul poate fi totuși o sursă de gene de rezistență la antibiotice în solurile agricole. Conform JRC, faptul că digestatul pe bază de gunoi de grajd poate conține patogeni ar trebui tratat cu aceleași precauții ca la utilizarea gunoiului animal, iar igienizarea poate fi nenecesară atunci când digestatul este produs și aplicat în cadrul aceleiași ferme.
Proiectul de act va fi supus unei consultări publice de o lună. Ulterior, va trebui aprobat cu majoritate calificată de statele membre în Comitetul pentru nitrați. Dacă va fi susținut, propunerea va intra într-o perioadă de examinare de trei luni de către Parlamentul European și Consiliu, după care Comisia va putea adopta oficial amendamentul.
