România, locul 16 mondial la importurile de drone militare
România se situează pe poziția a 16-a în lume în clasamentul țărilor după numărul de drone militare primite de la furnizori străini în perioada 2022–2025, la egalitate cu Kuweit, între Belarus (locul 15) și Marea Britanie (locul 17), cu o pondere de 0,1% din totalul comerțului global cu astfel de sisteme. Datele provin din baza de date a institutului SIPRI privind transferurile de armament, care include atât dronele furnizate ca ajutor militar, cât și pe cele produse în țara beneficiară sub licență străină.
În ultimii ani, România a achiziționat aparatură și vehicule militare din mai multe state, printre care SUA, Franța, Italia, Norvegia, Germania și Israel.
Ucraina și Rusia domină detașat piața
Dronele au devenit una dintre armele definitorii ale războiului modern, iar comerțul internațional cu aceste sisteme este dominat de un singur conflict. Ucraina a primit 8.664 de drone militare de la furnizori străini în perioada analizată, ceea ce reprezintă mai mult de jumătate din cele 16.822 de drone înregistrate la nivel mondial. Livrările către Ucraina au fost dominate de sisteme americane, care au reprezentat 83% din total.
Rusia ocupă locul al doilea, cu 6.720 de drone, majoritatea de tip Shahed-136, importate din Iran înainte ca Moscova să își extindă producția internă a propriei versiuni, Geran-2. Toate importurile de drone ale Rusiei consemnate în baza de date au provenit din Iran. Potrivit SIPRI, există puține indicii că Rusia ar mai avea nevoie în continuare de contribuția Iranului pentru producția acestora.
Împreună, cele două țări implicate în același război reprezintă peste 91% din totalul importurilor de drone militare înregistrate la nivel mondial. Diferența față de restul lumii este foarte mare: nicio altă țară nu a primit nici măcar 300 de drone militare în perioada analizată.
Taiwan, al treilea importator, cu planuri mult mai ample
În afara Rusiei și Ucrainei, Taiwan este cel mai mare importator de drone militare, cu 291 de muniții de tip loitering, fabricate în Statele Unite și livrate în 2025. Strategia Taiwanului de dezvoltare a capacităților bazate pe drone a fost influențată de experiența Ucrainei, iar planurile guvernamentale prevăd achiziționarea a până la 200.000 de drone în următorul deceniu. Numărul este de peste zece ori mai mare decât totalul global al dronelor înregistrate de SIPRI în perioada 2022–2025.
Ce include și ce exclude statistica
Baza de date SIPRI, utilizată și pentru clasamentul celor mai mari importatori de armament, urmărește transferurile de armament major: aeronave fără pilot cu o greutate de cel puțin 150 kg în configurație încărcată, drone de atac unidirecțional și muniții de tip loitering, acestea din urmă clasificate drept rachete. Dronele de atac unidirecțional cu rază lungă de acțiune reprezintă 97% din transferurile prezentate în grafic.
Dronele mici de tip FPV, pilotate prin intermediul unei camere video, și cele comerciale sunt în mare parte excluse din această statistică, deși sunt utilizate în prezent pe scară largă în luptele de pe front și sunt transferate în cantități mult mai mari. Numai Regatul Unit a livrat Ucrainei peste 85.000 de drone militare de mici dimensiuni în șase luni din 2025, adică de aproximativ cinci ori mai multe decât numărul total de drone înregistrat de SIPRI la nivel mondial pentru întreaga perioadă de patru ani.
Dronele produse pe plan intern sunt, de asemenea, excluse din statistici, deoarece SIPRI contabilizează doar armele care traversează frontierele sau sunt fabricate sub licență străină. Industria de apărare a Ucrainei are în prezent capacitatea de a produce peste 8 milioane de drone FPV pe an, în timp ce serviciile de informații ucrainene estimează că Rusia fabrică aproximativ 2.800 de drone Geran-2 pe lună, un volum mult mai mare decât cele 2.000 de unități pe an înregistrate de SIPRI ca fiind produse sub licență iraniană.
