România, pe ultimul loc în UE la inovare
Doar 8,8% dintre întreprinderile din România erau active în inovare în 2022, față de 51,4% la nivelul Uniunii Europene, potrivit datelor Eurostat. În Bulgaria, peste 26% dintre companii desfășurau activități de inovare, iar în Ungaria, Polonia și Slovacia ponderea depășea 30%.
România este ultima în UE și la investițiile publice în cercetare și dezvoltare, cu alocări de doar 0,09% din PIB în 2025, în scădere de la 0,28% din PIB în 2016. Polonia a majorat cheltuielile de la 0,33% din PIB în 2016 la 0,47% din PIB în 2025.
Facilități fiscale pentru cercetare și dezvoltare
Companiile care desfășoară activități eligibile de cercetare și dezvoltare pot beneficia de stimulente fiscale, cu condiția documentării riguroase a proiectelor și cheltuielilor. Mecanismul actual permite o deducere suplimentară de 50% pentru cheltuielile de cercetare și dezvoltare, generând un beneficiu fiscal efectiv de aproximativ 8% din valoarea cheltuielilor eligibile.
Din 2026, contribuabilii pot opta, în anumite condiții, pentru un credit fiscal de 10% din cheltuielile eligibile, ca alternativă la deducerea suplimentară de 50%. Creditul se scade direct din impozit, iar diferența neutilizată poate fi compensată cu alte obligații fiscale sau restituită în până la patru ani, suma restituită fiind tratată ca venit neimpozabil. Pentru grupurile supuse impozitului minim global (Pillar Two), creditul de 10% este tratat ca un credit fiscal rambursabil calificat.
O altă facilitate este amortizarea super-accelerată pentru active noi achiziționate sau produse în 2026, care permite deducerea fiscală a 65% din valoarea activului în primul an de utilizare. De asemenea, veniturile angajaților implicați în proiecte de cercetare-dezvoltare sunt exceptate de la impozitare.
Programul TechUp România
Programul „TechUp România”, aprobat de guvern la finalul lunii august, finanțează întregul parcurs, de la cercetare până la producție. Bugetul total este de 5,3 miliarde de lei pentru perioada 2026–2032, cu o alocare medie anuală de aproximativ 759 de milioane de lei (150 de milioane de euro). Programul vizează proiecte între 5 milioane și 50 de milioane de lei.
O condiție esențială este includerea a două componente succesive: una de cercetare și dezvoltare, de minimum 2 milioane de lei, și una de producție, de minimum 3 milioane de lei. Beneficiarul trebuie să asigure cel puțin 25% din costurile eligibile din surse proprii, fără suprapunerea cu alte forme de sprijin public. Pentru componenta de R&D, intensitatea ajutorului este de 50% pentru cercetare industrială și de 25% pentru dezvoltare experimentală, la care se pot adăuga bonusuri regionale.
Domeniile vizate sunt inteligența artificială și calculul avansat, microelectronica, infrastructura digitală, biotehnologia, agri-tech, sănătatea de precizie, energia verde și stocarea, mobilitatea și spațiul, materialele avansate, Industria 4.0 și securitatea cibernetică. Programul permite un avans de până la 30% din valoarea anuală a grantului aprobat, în schimbul unor obligații de raportare trimestrială și monitorizare a progresului.
Pregătirea cererii de finanțare
Înainte de depunerea cererii, companiile trebuie să-și definească proiectul clar: ce problemă tehnologică rezolvă, care este elementul de noutate, ce activități țin de cercetare și ce activități țin de producție. Este importantă delimitarea activităților de cercetare-dezvoltare de cele de producție, întrucât programul le tratează ca două componente distincte ale aceluiași proiect.
Este recomandabilă evidența separată a cheltuielilor, resurselor, echipamentelor și personalului implicat. Documentarea etapelor tehnice, a testelor și a rezultatelor poate facilita justificarea cheltuielilor eligibile. Un alt pas esențial este analiza financiară a proiectului: contribuția proprie, intensitatea ajutorului și necesarul de finanțare pentru etapa de producție trebuie integrate într-un plan realist de cash-flow. Compania ar trebui să evalueze și modul în care grantul poate fi combinat cu facilitățile fiscale, pentru a evita dubla finanțare sau aplicarea necorespunzătoare a regulilor privind ajutorul de stat.
România nu poate reduce decalajul față de UE doar prin creșterea bugetelor publice. Este nevoie ca firmele să utilizeze activ instrumentele disponibile și să transforme facilitățile fiscale și granturile în proiecte comerciale concrete. Într-o economie în care doar una din unsprezece companii este activă în inovare, avantajul competitiv va aparține celor care încep să investească înainte ca presiunea pieței să îi oblige să o facă.
