Circa 400 de cetăţeni extracomunitari lucrează în grupul City Grill, cei mai mulţi din Nepal, Sri Lanka şi India
Grupul City Grill are în prezent aproximativ 400 de angajaţi cetăţeni extracomunitari în restaurantele şi hotelul pe care le administrează, a declarat Ionuţ Păun, Chief Talent Officer al grupului. Cei mai mulţi provin, în această ordine, din Nepal, Sri Lanka şi India.
În 2020, înainte de pandemie, grupul avea în jur de 150 de cetăţeni extracomunitari, iar creşterea până la circa 400 s-a produs treptat, pe fondul deficitului tot mai mare de personal din industria ospitalităţii, în special pentru poziţiile de început, a precizat Păun.
La intrarea în companie, aceşti angajaţi ocupă în general posturi precum ajutor de bucătar, ajutor de ospătar sau lucrător în zona de spălare a vaselor. Pe măsură ce acumulează experienţă, învaţă limba română şi demonstrează competenţe, mulţi evoluează către poziţii de ospătar, bucătar, barman sau şef de tură, a arătat reprezentantul grupului.
Principalul motiv pentru recrutarea cetăţenilor extracomunitari îl reprezintă deficitul de forţă de muncă pentru poziţiile de început din restaurante, potrivit lui Păun. El a explicat că tot mai puţini candidaţi români sunt interesaţi de aceste roluri, deoarece domeniul HoReCa presupune activitate intensă, perioade aglomerate şi lucru seara, în weekend şi în zilele de sărbătoare.
Păun a vorbit şi despre o schimbare profundă a aşteptărilor angajaţilor, mai ales în rândul generaţiilor tinere, care sunt mult mai atenţi la echilibrul dintre viaţa profesională şi cea personală şi îşi doresc programe predictibile. El a apreciat că aceste aşteptări sunt fireşti, dar a subliniat că restaurantele au cel mai mare volum de activitate seara şi în weekend.
Referitor la motivaţia lucrătorilor străini, oficialul City Grill a spus că aceasta este în principal economică, la care se adaugă dorinţa de stabilitate. El a făcut o paralelă cu românii care au plecat în urmă cu 10–20 de ani să lucreze în Italia, Spania, Germania sau Marea Britanie şi care au acceptat meserii dificile pentru venituri mai mari.
În ceea ce priveşte integrarea, Păun a afirmat că grupul nu se mai confruntă cu probleme majore, având deja experienţă, proceduri şi comunităţi de angajaţi din aceleaşi ţări. La început pot apărea dificultăţi legate de limbă, diferenţe culturale, alimentaţie sau modul de comunicare, însă colegii din aceeaşi ţară îi ajută pe noii veniţi să depăşească bariera lingvistică. Poziţiile care presupun interacţiune directă cu oaspeţii necesită o cunoaştere mai bună a limbii române şi a obiceiurilor locale, a mai spus el.
La finalul anului 2025, peste 148.000 de străini aveau permis de şedere în scop de muncă în România, aproape dublu faţă de nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2023. Cei mai mulţi străini cu permis de şedere în scop de muncă provin din Nepal, potrivit datelor analizate pentru fiecare dintre anii 2022–2025.
