BNR: Inflaţia va scădea substanţial în trimestrul III, dar va reintra în intervalul ţintei la finele lui 2027
Conform celor mai recente previziuni formulate de Banca Naţională a României (BNR), rata anuală a inflaţiei se anticipează că va înregistra o scădere semnificativă în trimestrul III al anului 2026. Această diminuare va fi determinată în principal de dispariţia efectelor directe rezultate din eliminarea plafonului aplicat preţului energiei electrice, precum şi de efectuarea unor majorări ale cotelor de TVA și accize. Totuşi, în trimestrul IV, inflaţia va oscila uşor, iar ieşirea din intervalul de ţintă stabilit va avea loc abia la sfârşitul anului 2027.
În cadrul unei şedinţe a Consiliului de Administraţie al BNR din 7 august 2026, s-a subliniat că rata anuală a inflaţiei ar putea ajunge la 6,1% în decembrie 2026, în comparaţie cu estimările anterioare de 5,5%. Aceasta este aşteptată să scadă ulterior la 3,4% în decembrie 2027 şi, mai departe, la 2,8% în iunie 2028. Aceste prognoze sugerează o ajustare mai lentă a inflaţiei faţă de estimările anterioare, cu o încadrare în intervalul de ţintă preconizată pentru sfârşitul anului 2027.
Membrii Consiliului BNR au evidenţiat că aşteptările privind rata inflaţiei sunt puternic influenţate de factori ofertei, precizând că, începând din trimestrul I al anului 2027, se va observa o tendinţă de reducere treptată a inflaţiei. Această tendinţă va fi influenţată de preţurile legumelor şi fructelor, ce vor cunoaşte o ieftinire considerabilă. Totuşi, în lunile următoare, se preconizează o deteriorare a acestui trend datorită majorării tarifelor pentru telecomunicaţii, poliţelor RCA şi a preţului gazelor naturale, aspecte ce ar putea afecta negativ evoluţia inflaţiei.
Riscurile la adresa previziunilor de inflaţie rămân predominant în direcţia ascendentă, cel puţin pe termen scurt, cu emergenţa schimbărilor în preţul energiei electrice şi alimentelor, în contextul secetei severe din acest an, care poate influenţa semnificativ costurile. În plus, fluctuaţiile preţului ţiţeiului, cum ar fi efectele conflictului din Orientul Mijlociu, sunt de natură să afecteze preţurile internaţionale ale bunurilor de consum, ceea ce va influenţa economia locală.
Din perspectiva cererii agregate, BNR se aşteaptă la o presiune dezinflaţionistă uşoară, atribuită deficitului de cerere propuş în viitorul apropiat, care va adânci dificultăţile economică. Aceasta este o consecinţă a corecţiei bugetare şi a crizei energetice globale. Printre factorii care influenţează dinamica cererii se află tendinţa de scădere a consumului privat, anticipată pentru anul 2026, ce ar putea avea efecte pozitive asupra compoziţiei cererii agregate, în favoarea creşterii investiţiilor.
Consiliul a subliniat, de asemenea, că inflaţia de bază continuă să fie influenţată pe termen scurt de creşterile costurilor în sectorul energiei, iar majorările tarifelor pentru serviciile de telecomunicaţii şi preţurile poliţelor RCA au un impact semnificativ, în special în condiţiile lipsei plafonului aplicat la adaosul comercial la produsele alimentare esenţiale. În plus, se estimează că preţurile importurilor vor creşte în continuare, ceea ce va putea adăuga presiuni inflaţioniste suplimentare pe plan intern.
În concluzie, membrii Consiliului BNR au reafirmat importanţa menţinerii stabilităţii politice şi promovarea corecţiei fiscale, fiind esenţiale pentru menţinerea unei economii sănătoase şi reducerea riscurilor inflaţioniste pe termen lung.
