România, în pericol de a pierde fonduri din PNRR pentru conservarea biodiversității
Federaţia Coaliţia Natura 2000 România lansează un semnal de alarmă către toți actorii politici relevanți, inclusiv Guvernul, Parlamentul și ministerele de resort, cerându-le să prioritizeze adoptarea Strategiei Naţionale pentru Conservarea Biodiversităţii 2026 – 2030. Acest document este esențial, constituind un jalon obligatoriu asumat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (Jalonul 31). Nerespectarea acestui termen, stabilit pentru 31 august 2026, va avea ca rezultat penalităţi financiare estimate la peste 972 de milioane de euro, care ar avea consecințe negative asupra întregii economii a țării, afectând nu doar sectorul de mediu.
Într-un comunicat Al AGERPRES, Coaliţia subliniază că România beneficiază de o diversitate biogeografică excepțională la nivel european, incluzând cele mai importante populaţii de carnivore mari de pe continent, precum și suprafețe extinse de pajişti seminaturale și o vastă rețea de zone umede și păduri virgine, în special în Carpaţi.
Biodiversitatea este crucială nu doar pentru protecția speciilor și habitatelor, ci și pentru infrastructura naturală, care susține economia românească și viața de zi cu zi a cetățenilor. Pădurile, de exemplu, ajută la reducerea riscurilor de inundaţii, polenizatorii sunt vitali pentru agricultură, iar ecosistemele asigură apă potabilă foarte necesară, susținând în același timp turismul local. Astfel, Strategia Naţională pentru Conservarea Biodiversităţii nu este un simplu document de protecţie a naturii, ci un instrument esențial pentru gestionarea capitalului natural, o infrastructură esențială care, în absenţa unui cadru de protecţie adecvat, ne face vulnerabili la efectele negative precum secetele și inundațiile.
Conform surselor, strategia propusă va asigura coerenţă și conformitate internațională, aliniindu-se la responsabilităţile României asumate prin Convenţia privind Diversitatea Biologică, precum și la direcţiile Cadrului Global pentru Biodiversitate Kunming-Montreal. Aceasta reflectă angajamentul național de a contribui la oprirea și inversarea pierderii biodiversității până în 2030. Totodată, se va adapta la realitățile naționale, asigurând menţinerea funcționalității ecosistemelor și promovând practici agricole și silviculturale favorabile biodiversităţii.
Strategia vizează, așadar, refacerea ecosistemelor degradate și a coridoarelor ecologice esenţiale pentru combaterea degradării habitatelor cauzate de diverse activităţi umane și modificări de utilizare a terenurilor. De asemenea, integrarea sectorială este o componentă cheie a acestei strategii, asigurând că măsurile de conservare și restaurare a biodiversităţii sunt incluse în politicile mari de agricultură, silvicultură, gospodărirea apelor, energie și transporturi, pentru a evalua impactul antropic încă din etapa de planificare a proiectelor.
Adoptarea rapidă a Strategiei este imperativă, nu doar din considerente ecologice, ci și pentru a respecta angajamentele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. În lipsa unui cadru strategic bine definit, România riscă să piardă un domeniu esențial ca conservarea biodiversităţii și să nu dispună de priorităţi clare și de finanţare adecvată în faţa presiunilor tot mai mari asupra ecosistemelor naturale.
Coaliţia Natura 2000 România, care reuneşte peste 20 de organizaţii neguvernamentale ce activează în domeniul protecției naturii și conservării biodiversității, solicită Parlamentului să adopte rapid proiectul de lege depus la Senat, subliniind că strategia nu reprezintă un impediment pentru dezvoltare, ci, dimpotrivă, un cadru prin care economia românească poate evolua în armonie cu mediul, fără a-l compromite.
