Conflict Guvern – ICCJ. Executivul ar putea sesiza CCR
Guvernul României se află într-o situație tensionată, având în vedere posibilitatea de a sesiza Curtea Constituțională în legătură cu un conflict de natură constituțională care a apărut între Executiv și Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Această informație a fost confirmată printr-un comunicat al biroului de presă al Guvernului. Nota referitoare la oportunitatea sesizării CCR va fi discutată în cadrul ședinței de guvern programată pentru joi.
Conform secretarului general al Guvernului, Dan Reșitnec, s-a subliniat că „puterea judecătorească nu are nici competenţa tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat.” În acest context, instanța a obligat Guvernul să aloce sume pentru un anumit sector, și anume plata restanțelor salariale din justiție, ceea ce constituie, conform reprezentanților Executivului, o ingerință în activitatea guvernamentală și o perturbare a echilibrului bugetar național.
Decizia Curții de Apel București
Decizia care a creat acest conflict a fost luată pe 5 mai de Curtea de Apel București (CAB), care a admis acțiunea ICCJ, obligând Guvernul și Ministerul Finanțelor să efectueze plăți pentru drepturile salariale restante ale magistraților. Aceste restanțe au apărut ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. CAB a stabilit ca aceste obligații să fie puse în executare în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, sub incidența unor penalități semnificative pentru întârziere.
Contextul bugetar
Proiectul de buget pe anul 2026, înaintat de Ministerul Finanțelor Parlamentului, preconiza alocarea a aproape 5 miliarde de lei (aproximativ 1 miliard de euro) pentru ICCJ, ceea ce reprezenta o creștere de circa 50% față de anul anterior. Aceste fonduri erau destinate în principal achitării restanțelor salariale, rezultat al majorărilor stabilite prin instanțe.
Înalta Curte, împreună cu Parchetul General, a decis în 2023 să crească salariile judecătorilor și procurorilor cu 25%, o decizie care a fost aplicată retroactiv din 2018. Guvernul, pe de altă parte, a optat pentru amânarea unor plăți, reprofilând fondurile către ajutoare sociale, o tăiere care a generat controverse.
Acuzațiile aduse Guvernului
În cadrul cererii introduse în instanță, ICCJ a argumentat că neplata acestor sume lezează dreptul de proprietate al judecătorilor, care au titluri executorii neexecutate de peste zece ani. Judecătorii de la instanța supremă au acuzat Executivul că prin acțiunile sale încalcă principiul separării puterilor în stat, subminând astfel legitimitatea instituțiilor judecătorești.
Decizia de a acționa în instanță a fost motivată și de plângerea președintei ICCJ, Lia Savonea, care a criticat măsurile adoptate de Guvern și a solicitat respectarea drepturilor magistraților, inclusiv în contextul reglementărilor privind pensiile.
