Acuzaţie gravă – Parchetul german acuză Ucraina că a ordonat sabotarea Nord Stream în 2022
Parchetul german a lansat joi acuzații serioase în ceea ce privește implicarea autorităților ucrainene în sabotarea gazoductelor Nord Stream, care leagă Rusia de Germania. Aceste declarații vin la scurt timp după ce un prim suspect a fost inculpat în cazul respectiv, conform raportului AFP. Detalii suplimentare au fost oferite de AGERPRES, care subliniază gravitatea situației.
Suspectul în cauză, identificat drept Serghii Kuznieţov, împreună cu alți militari, ar fi elaborat, la cererea Ucrainei, o strategie care viza distrugerea gazoductelor Nord Stream 1 și 2. Potrivit comunicatului parchetului, aceste structuri submarine au fost compromise prin detonarea unor explozibile în luna septembrie 2022.
Kuznieţov a fost arestat pe 21 august 2025 în Italia și ulterior extrădat în Germania în luna septembrie a aceluiași an. El a declarat că, la momentul sabotajului, era comandant în armata ucraineană și susține că s-ar fi aflat în Ucraina atunci când evenimentele respective au avut loc.
Parchetul susține că suspectul, împreună cu complicii săi—care includeau scafandri, un comandant de navă și un expert pirotehnic—au închiriat un velier în Germania. Împreună, au navigat spre insula daneză Bornholm, de unde au efectuat sabotajul asupra gazoductelor, activând ulterior încărcăturile explozive instalate pe acestea.
Obiectivul acestei acțiuni a fost, conform parchetului, de a întrerupe livrările de gaz prin gazoducte și de a reduce posibilitatea Rusiei de a beneficia de veniturile generate din comerțul cu gaze naturale, în scopul de a-și finanța efortul militar. Este important de menționat că, la momentul atacului, gazoductul Nord Stream 2 nu era activ, în timp ce Nord Stream 1 furniza aproape 50% din necesarul anual de gaze naturale al Germaniei, înainte de declanșarea invaziei ruse în Ucraina.
Criticile la adresa Berlinului pentru construcția gazoductului Nord Stream, inițiată în 2011, s-au accentuat, având în vedere că aceste infrastructuri au contribuit la o dependență energetică considerabilă a Europei de Rusia, o țară percepută ca ostilă. După invazie, Uniunea Europeană a fost nevoită să oprească majoritatea importurilor de hidrocarburi din Rusia, generând astfel o creștere dramatică a prețurilor la energie.
Deși Ucraina nu a recunoscut vreodată responsabilitatea pentru sabotajul gazoductului, a manifestat un sentiment de satisfacție față de acțiuni care slăbesc capacitatea Kremlinului de a-și sprijini activitățile militare. Acesta este un aspect semnificativ al contextului geopolitic actual, unde fiecare decizie are implicații profunde asupra echilibrului de putere în regiune.
